joi, 29 noiembrie 2012

CORECȚIA ce trebuie să i aplice se pisicuțului roșu MIAU-PONTA-NAUMOVICI !

! MIAU-PONTA-NAUMOVICI - Un dobitok căruia nu-i mai tace gura. Pisicuților care fac murdărie în mijlocul plăpumii li se aplică o corecție bătrânească - Ssunt băgați cu botul în ceea ce au procesat să poată ține minte toată viața ce au făcut și să nu mai facă altă dată ! Cam așa CORECȚIE trebuie să i aplice se pisicuțului roșu MIAU-PONTA-NAUMOVICI ! și multora altora ca el ....

duminică, 25 noiembrie 2012

Securitatea , Avortul și avortonii .....

Plan de măsuri privind aplicarea cu fermitate a dispozițiunilor legale care reglementează întreruperea cursului sarcinii și îmbuntirea muncii de prevenire și reprimare a infracționalismului această linie - M.I. nr. 068230 din 01.09.1973, înregistrat la Direcția Secretariat la nr.13/0090066 din 17.10.1973 ( preluare de la www.cnsas.ro )











sâmbătă, 24 noiembrie 2012

Decesul zilei de 1 M.A.I. PE STADIONUL 23 AUGUST ! Securitatea se pregatise dar nu prevazuse !

Documentul de mai jos l-am gasit pe situl CNSAS - ia de vezi ce eforturi se faceau la SECURITATE pentru manifestatiile de 1 mai ! Parcă era ziua 1 M.A.I. , cum se glumea politic in epoca ! 

Asta mi-a adus aminte de un eveniment despre care nu am gasit detalii , se petrecuse in anii 1975-76 , lucram la institutul de masini unelte unde se facea politică comunista cu  painea albă infulecata de mancatorii de căcat , iar noi aștia de rînd eram materia primă si gratuită pentru primiri-manifestații-munci de iarnă, de vară sau oriune ne impingeau  smecherii activisti de sector, municipiu sau CC.
 
Intrasem incolonați si zgribuliți dinspre Mihai Bravu , pe Maior Coravu și am fost bagați in tribunele de ploia rece ce nu se oprea.Convocarea era facuta si coordonata de prietenii partidului unic care stateau cu ochii pe noi ca insoțiți de armata vazută-nevazută a Securitații.

Tineri din productie scosi la pregatire cu saptamani in urma erau masat pe teren spre tribuna a II-a si suportau cu stoicism , in echipamentul de bumbac subtire , picaturile dese ale unei ploi reci .


Noi , spectatorii - cateva zeci de mii adusi la acest prespectacol grotesc bombaneam si nu stiam ce sa facem .Echipa de teroare de partid si securitate  a decis sa se lupte cu natura chemand un elicopter sa svante platforma de protecție a gazonului unde urmau sa evolueze tineri imbracati sportiv ! 

Elicopterul a dat vreo doua-trei ture apropiindu-se spre platforma de lemn din centru spre a risipi apa adunata. Nu conta că ventilatia de apa de ploaie manată de palele elicopterului se ducea spre tinerii uzi pană la piele si spre tribunele pline de aplaudaci amatori adusi la o manifestatie forțata .


Asta a umplut paharul si murmurul si bombănelile s-au transformat imediat in huiduieli care in cateva minute a oprit nebunia , elicopterul a fost retras si manifestația de pe stadion s-a anulat ! 

In acel an sau in anul urmator s-a dus si cu sarbatorirea de 1 M.A.I. !

Decesul zilei de 1 M.A.I. era consfintit PE STADIONUL 23 AUGUST ! De atunci s-a trecut la iarba verde - cu bere la litru cumparata de la tigani si cu ce se mai putea !
Securitatea se pregatise dar nu prevazuse !  

Iata documente pe aceasta tema din arhiva CNSAS - custodele acestor porcarii...  



sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Cele mai frecvente fapte pentru care s-au dispus arestarile si condamnarile in perioada 1947-1989 | Retrocedari

Cele mai frecvente fapte pentru care s-au dispus arestarile si condamnarile in perioada 1947-1989 | 

SURSA: Retrocedari /http://retrocedari.com/1063.html


November 17, 2012
Cele mai frecvente fapte pentru care s-au dispus arestarile si condamnarile in perioada 1947-1989
În perioada 1947-1989, penitenciarele şi coloniile de muncă ale României au reprezentat locurile unde au fost deţinute zeci de mii de persoane a căror singură vină a fost faptul că nu erau de acord cu noua ordine politică şi socială impusă de Partidul Comunist Român.
Aceşti oameni au intrat într-un sistem penitenciar care îi considera chiar mai periculoşi decât răufăcătorii de rând, fiind supuşi tuturor rigorilor administrative, dar suferind în plus datorită stigmatului de deţinut politic.
Fiecărui deţinut politic i s-a întocmit cel puţin o fişă matricolă penală. Fişele de penitenciar/fişele matricole penale cu menţiuni specifice au fost păstrate în arhiva Direcţiei Generale a Penitenciarelor (astăzi Administraţia Naţională a Penitenciarelor) şi centralizate la penitenciarul Jilava.
O fişă de penitenciar avea o formă tip, care a variat în funcţie de perioada în care deţinuţilor li s-a întocmit fişa, de fapt o coală cartonată, cu rubrici atât pe faţă, cât şi pe verso.
Pe lângă datele de identificare ale fiecărei persoane (numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, părinţii şi domiciliul) şi cele administrative legate de condamnare (fapta şi descrierea pe scurt a acesteia cu articolul aferent, mandatul de arestare, hotărârea judecătorească, durata şi felul pedepsei), există şi o serie de menţiuni caracteristice situaţiei de deţinut politic (ocupaţia, averea, originea socială şi apartenenţa politică).
Cea mai importantă caracteristică a acestor fişe este împărţirea datelor deţinutului între perioada de dinainte şi perioada de după instalarea regimului de „democraţie populară”.
Articolele pe baza cărora au fost arestate şi condamnate aceste persoane fac parte din mai multe variante ale Codului penal comunist.
Cele mai frecvente fapte pentru care aceste persoane au fost condamnate sunt:
  1. Art. 193/I: activitate contra clasei muncitoare – era vorba despre un articol secret, cuprins în decretul nr. 62/1955 şi nepublicat, a cărui caracteristică era sfera foarte largă de cuprindere, aici putând fi încadrate orice fel de acuzaţii. În genere, se folosea pentru cei care nu puteau fi încadraţi articolelor din Codul Penal. În Codul Penal propriu-zis, art. 193 făcea parte din Secţiunea I („Înaltă trădare”) a Capitolului I („Crime şi delicte contra siguranţei exterioare a statului”);
  2. Art. 207: crimă de surpare a ordinii constituţionale – „Acela care săvârşeşte acte violente în scop de a schimba forma constituţională a Republicii Populare Române, precum şi acela care instigă pe locuitori de a se ridica în contra puterilor constituţionale ale Republicii, comite crima de surpare a ordinei constituţionale şi se pedepseşte cu detenţiune grea dela 5 la 10 ani şi degradare civică dela 3 la 5 ani”;
  3. Art. 209: crimă de uneltire împotriva ordinii sociale – „faptul de a propovădui prin viu grai schimbarea formei democratice de guvernământ a Statului”, „faptul de a face propagandă pentru răsturnarea în mod violent a ordinei sociale existente în Stat”, „faptul de a constitui sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat la alineatul precedent, fie că au ori nu caracter internaţional”, „faptul de a lucra prin mijloace violente, pentru a produce teroare, teamă ori desordine publică, cu scop de a schimba ordinea economică sau socială din România”, „faptul de a intra în legătură cu vreo persoană sau asociaţie cu caracter internaţional din străinătate sau din ţară, în scopul de a primi instrucţiuni sau ajutoare de orice fel pentru pregătirea unei răsturnări a ordinei democratice a statului”, „faptul de a ajuta, în orice mod, o asociaţiune din străinătate sau din ţară, care ar avea de scop să lupte contra ordinei economice sau sociale din România”, „faptul de a se afilia sau deveni membru al vreunei astfel de asociaţii”, „cei care iniţiază, organizează, activează sau participă la organizaţiuni de tip fascist, politice, militare sau paramilitare” şi „cei care, fără a fi membri ai unor astfel de organizaţii, fac propagandă sau întreprind acţiuni în favoarea acelor organizaţiuni, a membrilor lor sau a scopurilor urmărite de ele”. Aceasta a fost cea mai răspândită încadrare care li s-a aplicat celor condamnaţi pentru delicte politice.
  4. Art. 228: omisiune de denunţ – „Acela care, având cunoştinţă despre un complot sau despre pregătirea crimei prevăzute de art. 207, omite să denunţe aceasta, când era încă timpul de a se împiedeca consumarea faptului, comite delictul de omisiune a denunţării complotului şi se pedepseşte cu închisoarea corecţională dela 1 la 2 ani”;
  5. Art. 267: trecerea frauduloasă a frontierei – „Acela care intră sau iese din ţară prin alte locuri decât acele destinate trecerii călătorilor, sau chiar prin acestea dar în ascuns, comite delictul de trecere frauduloasă a frontierei şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 10 ani şi amendă dela 4.000 la 40.000 lei. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care a înlesnit trecerea frontierei în condiţiile de mai sus”.
  6. Art. 284: favorizarea infractorului – „Acela care, fără să fi avut o înţelegere prealabilă cu autorul sau complicele, înainte de comiterea infracţiunii, dă ajutor sau protecţie acestora, pentru a eluda sau zădărnici cercetările sau alte acte de procedură ale autorităţilor, ori pentru a se sustrage de la acestea sau de la executarea pedepsei”.
  7. Art. 325: răspândire de manifeste sau publicaţii interzise – „Faptul de a produce, vinde sau distribui scrieri, desemne ori imprimate declarate ilicite printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi aceluia care introduce, reproduce, vinde ori distribuie scrieri, desemne ori imprimate străine a căror introducere în ţară a fost interzisă de autoritatea în drept”.
  8. Art. 327: instigare/agitaţie publică – „Acela care, prin orice mijloace, instigă direct publicul la nesupunere către legi sau către autorităţile constituite. De asemenea, constituie delictul de instigare publică şi simplul fapt de a îndemna publicul, prin orice mijloace şi în mod direct la săvârşirea vreunei crime sau delict. Oricine, prin orice mijloace, va întreprinde sau va încerca să întreprindă o acţiune împotriva formei de guvernământ democratice, precum şi oricine, prin orice mijloace, va agita sau va încerca să facă agitaţiuni din care ar putea să rezulte un pericol pentru siguranţa Statului se va pedepsi dela 5 la 10 ani închisoare corecţională”.
Pe lângă persoanele condamnate sub regimul codului penal din perioada cât secretar general al P.M.R. a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej, există şi un număr semnificativ de persoane condamnate sub imperiul unui nou Cod Penal, cel adoptat în 1968.
Deşi puţine comparativ cu numărul celor condamnaţi politic în perioada anilor ‘50-‘60, aceste condamnări sunt importante prin însăşi existenţa lor, care contrazicea afirmaţiile regimului cum că nu ar mai exista deţinuţi politici.
Există mai multe precizări în Codul Penal din 1968, care practic recunosc abuzurile legale care se făceau sub imperiul codurilor anterioare.
În primul rând, este vorba de deosebirile faţă de variantele vechi:
  1. Noul cod „nu mai prevedea o împărţire a pedepselor în pedepse de drept comun şi pedepse politice”.
  2. De asemenea, „prevedea o singură pedeapsă privativă de libertate denumită închisoare, faţă de patru asemenea pedepse câte existau în codul penal anterior (munca silnică, temniţa grea, detenţiunea şi închisoarea corecţională)”.
Dar cea mai importantă precizare, sub aspectul caracterului represiv politic al regimului de democraţie populară, afirmă că „în noul cod penal a fost introdusă prevederea, care nu se găseşte în codul anterior, potrivit căreia executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească persoana condamnatului”.
Cât priveşte încadrarea juridică propriu-zisă a faptelor cu caracter politic, începând cu anul 1968, aceasta se făcea la Titlul I al Părţii Speciale a noului cod, intitulat „Infracţiuni contra securităţii statului” (art. 155 – 173).
Două erau direcţiile pe care mergea pedeapsa politică sub noul cod penal: în primul rând art. 166 („Propagandă împotriva orânduirii socialiste”) şi apoi seria articolelor 155-157, care se refereau la trădare, iar sub incidenţa lor puteau să cadă cei care intrau în orice fel în contact cu cetăţeni străini.
Cea mai elocventă formulare, privită din perspectiva codurilor penale anterioare şi în spiritul acestora, se găsea la art. 166: „Propaganda cu caracter fascist săvârşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Propaganda sau întreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea orânduirii socialiste, sau din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.”

joi, 15 noiembrie 2012

1947 - Legea 363 (Constituirea RPR) | Legislaţie comunistă

1947 - Legea 363 (Constituirea RPR) | Legislaţie comunistă

 SURSA : http://www.comunismulinromania.ro

1947 - Legea 363 (Constituirea RPR)

Email Imprimare PDF
LEGE nr.363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Român în Republica Populară Română
ART. 1
Adunarea Deputaţilor ia act de abdicarea Regelui Mihai I pentru el şi urmaşii săi.
ART. 2
Constituţia din 1866 cu modificările din 29 Martie 1923 şi acelea din 1 Septemvrie 1944 şi următoarele, se abrogă.
ART. 3
România este Republică Populară.
Denumirea Statului Român este: "Republica Populară Română" (R.P.R.).
ART. 4
Puterea legislativă va fi exercitată de către Adunarea Deputaţilor până la disolvarea ei şi până la alcătuirea unei adunări legislative constituante care se va face la data ce se va fixa de Adunarea Deputaţilor.
ART. 5
Adunarea constituantă va hotărî forma nouei Constituţii a Republicei Populare Române.
ART. 6
Până la intrarea în vigoare a nouei Constituţii puterea executivă va fi esercitată de un prezidiu compus din cinci membri aleşi, cu majoritate, de Adunarea Deputaţilor dintre personalităţile vieţii publice, ştiinţifice şi culturale ale Republicei Populare Române.
ART. 7
Membrii Prezidiumului Republicei Populare Române vor depune în faţa Adunării Deputaţilor un jurământ de credintă poporului după următoarea formă:
"Jur a apăra drepturile şi libertaţile democratice ale Poporului Român şi independenţa şi suveranitatea Republicei Populare Române, precum şi legile sale"
ART. 8
În termen de trei zile dela apariţia prezentei legi, funcţionarii publici vor depune jurământul de credinţă.
Formula jurământului pentru funcţionarii publici:
"Jur de a fi credincios poporului şi de a apăra Republica Populară Română împotriva duşmanilor dinafară şi dinăuntru".
"Jur a respecta legile Republicei Populare Române şi de a păstra secretul în serviciu".
Pentru armată, grăniceri şi jandarmi, forma jurământului este:
"Jur de a fi credincios poporului şi de a a apăra Republica Populară Română împotriva duşmanilor dinafară şi dinăuntru".
"Jur de a respecta legile Republicei Populare Române şi de a păstra secretul în serviciu".
"Jur supunere legilor şi regulamentelor în toate ocaziile".
ART. 9
Promulgarea prezentei legi se face de către preşedintele Consiliului de Miniştri.
Această lege s'a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinta dela 30 Decemvrie, anul 1947 şi s'a aprobat în unanimitate de două sute nouă zeci şi cinci voturi.
Preşedinte,
Mihail Sadoveanu
Secretar,
Stelian Morariu 
Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.
Dată în Bucureşti, la 30 Decemvrie 1947.
Preşedintele Consiliului de Miniştri
Dr. Petru Groza
Ministrul justiţiei
Lucreţiu Pătrăşcanu  

Imnurile României comuniste

Imnurile României comuniste

SURSA :  http://www.comunismulinromania.ro

Zdrobite cătuşe
(1948 – 1953)
Zdrobite cătuşe în urmă rămân
În frunte-i mereu muncitorul,
Prin lupte şi jertfe o treaptă urcăm,
Stăpân pe destin e poporul
Trăiască, trăiască Republica noastră,
În marş de năvalnic şuvoi;
Muncitori şi ţărani şi ostaşi
Zidim România Republicii noi.
În lături cu putredul vechi stăvilar
E ceasul de sfântă’ncordare
Unirea şi pacea şi munca-i stegar’
Republicii noi populare.
(Versuri: Aurel Baranga; muzica: Matei Socor)

 Te slăvim, Românie!
(1953 – 1977)
Te slăvim, Românie, pământ părintesc
Mândre plaiuri sub cerul tău paşnic rodesc
E zdrobit al trecutului jug blestemat
Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat
Astăzi noi împlinim visul lor minunat.
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica Populară Română
Înfrăţit fi-va veşnic al nostru popor
Cu poporul sovietic eliberator.
Leninismul ni-e far şi tărie si avânt
Noi urmăm cu credinţă
Partidul ne-nfrânt,
Făurim socialismul pe-al ţării pământ.
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica Populară Română
Noi uzine clădim, rodul holdei sporim
Vrem în pace cu orice popor să trăim
Dar duşmanii de-ar fi să ne calce în prag
Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag
Înălţa-vom spre glorie al patriei steag
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica Populară Română
(Versuri: Eugen Frunză, Dan Deşliu; muzica: Matei Socor) 

                                                                 NU CRED CA IN 77 SE MAI CANTA ACEST IMN !


Trei culori
(1977 – 1989)
Trei culori cunosc pe lume,
Amintind de-un brav popor,
Ce-i viteaz, cu vechi renume,
În luptă triumfător.
Multe secole luptară
Străbunii noştri eroi,
Să trăim stăpîni în ţară,
Ziditori ai lumii noi.
Roşu, galben şi albastru
Este-al nostru tricolor.
Se înalţă ca un astru
Gloriosul meu popor.
Suntem un popor în lume
Strîns unit şi muncitor,
Liber, cu un nou renume
Şi un ţel cutezător.
Azi partidul ne uneşte
Şi pe plaiul românesc
Socialismul se clădeşte,
Prin elan muncitoresc.
Pentru-a patriei onoare,
Vrăjmaşii-n luptă-i zdrobim.
Cu alte neamuri sub soare,
Demn, în pace, să trăim.
Iar tu, Românie mîndră,
Tot mereu să dăinuieşti
Şi în comunista eră
Ca o stea să străluceşti. 

(versurile adaptate ale unui cântec patriotic, pe muzica lui Ciprian Porumbescu).

Totalul afișărilor de pagină

Contor securisti si turnatori pe CNSAS

1