Comunicat
Duminică 12 iunie 2011, la sediul Asociatiei 21 Decembrie 1989 a avut loc o dezbaterea publică moderată de Teodor Mărieş, prilejuită de împlinirea a 21 de ani de la fratricidul din 13 – 15 iunie 1990, la care au participat Monica Macovei, Vladimir Tismăneanu, Mihai Şora, Sorin Ilieşiu, general-magistrat Dan Voinea, Andrei Oişteanu, Antonie Popescu, Nicolae Constantinescu, Ana Ţuţuianu, Ecaterina Evanghelescu, Bogdan Cristian Iacob, Romeo Moşoiu şi alţii.
În cadrul dezbaterii au fost prezentate cazuri de victime din dosarul Mineriadei care vor fi incluse în“CARTEA NEAGRĂ A FRATRICIDULUI DIN 13-15 IUNIE 1990”- autori: dr. Alin Rus şi conf.univ. dr. Sorin Ilieşiu – , aflată în curs de elaborare de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) condus de Vladimir Tismăneanu şi Ioan Stanomir, în colaborare cu Asociaţia 21 Decembrie 1989.
Selecţia de mai jos provine din sinteza elaborată în cadrul IICCMER despre cele peste 1600 victime din dosarul Mineriadei, redactată de dna Gina Radu, licenţiată în Drept, şi dl. general în rezervă magistrat Dan Voinea.
Abrudan Gabriela Simona, 16 ani, elevă, Liceul de Chimie nr. 5, reţinută la U.M.0575-Măgurele. În dimineaţa zilei de 14.06.1990 s-a deplasat la locuinţa bunicii sale din strada Liviu Rebreanu. La un moment dat de ea s-a apropiat un grup de mineri care au lovit-o cu bestialitate în cap, pierzându-şi cunoştinţa, fiind apoi aruncată de doi mineri într-o dubă. A fost reţinută la Unitatea Militară de la Măgurele 2-3 săptămâni, apoi transferată în arestul Secţiei 13 Poliţie şi eliberată la sfârşitul lunii august 1990. A auzit că pe timpul reţinerii în unitatea militară mai multe femei au fost violate de militari.
Orezeanu Constantin, 13 ani, elev, şcoala Generală Nr. 19 Bucureşti, reţinut la U.M.0575-Măgurele. În dimineaţa zilei de 13.06.1990 a plecat de la domiciliu intenţionând să ajungă la Gara de Nord pentru a pleca la Galaţi la rude. Ajuns la gura de metrou din faţa Teatrului Naţional şi intenţionând să coboare pentru a lua metroul a fost apucat de doi poliţişti care l-au băgat forţat într-o dubă, bătut şi transportat la Unitatea Militară de la Măgurele. Ajuns în unitatea militară, a fost lovit cu bastonul de poliţistul care-l conducea la grupul de minori reţinuţi. După aproximativ o oră câteva cadre ale unităţii le-au spus tuturor celor reţinuţi să se ridice în picioare şi să se aşeze lângă zid, iar în faţa lor a venit un pluton de militari înarmaţi cu pistoale mitralieră. Un cadru le-a spus militarilor să armeze şi să ochească, ordin pe care militarii l-au executat trăgând spre ei însă neavând glonţ pe ţeavă. Plutonul de militari au plecat râzând de cei reţinuţi, o parte din ei leşinând. În după-amiaza aceleiaşi zile o parte dintre minori au fost transportaţi la Centru de Primire Minori din Bucureşti,strada Aron Florian, unde de asemenea a fost bătut. A fost eliberat în cursul serii de 13.06.1990.
Rob Mircea Andrei, 16 ani, elev, Liceul I.L. Caragiale, reţinut la U.M.0575-Măgurele. Nu a participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În seara zilei de 13.06.1990 a plecat de la domiciliu pentru a-şi căuta mama, ocazie cu care în zona Televiziunii a fost bătut de forţele de ordine şi introdus în sediul instituţiei. În dimineaţa zilei de 14.06.1990 a fost transportat cu o dubă la Unitatea Militară de la Măgurele unde a fost reţinut mai multe zile. În data de 18.06.1990 s-a emis mandat de arestare preventivă pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare gravă a liniştii publice, fiind transferat în spitalul penitenciar Jilava unde a stat arestat până în data de 06.08.1990. După eliberare a început să fie mai puţin comunicativ, a început să aibe depresii şi în nenumărate rânduri a cerut familiei să plece definitiv din Bucureşti, iar la începutul anului 1991 a fost dus de familie la domiciliul bunicilor, respectiv comuna Oarţa de jos, judeţul Maramureş, unde a fost înscris la liceu. În data de 19.04.1991, când Rob Mircea împlinea 17 ani, familia a fost anunţată că acesta a luat mai multe medicamente, fiind internat la Spitalul din Baia Mare. În data de 20.04.1991 Rob Mircea a decedat. După eliberare victima a declarat că în celula din Penitenciarul Jilava era trezit noaptea din somn şi ars cu ţigara pe picioare şi mâini.
Şerbuleţ Relu, 19 ani, Fără ocupaţie, reţinut la U.M.0575-Măgurele. În luna iunie 1990 se ocupa cu vânzarea de ziare. În dimineaţa zilei de 13.06.1990, în timp ce vindea ziare în faţa Teatrului Naţional a fost bătut de scutieri şi condus la Secţia 17 Poliţie, unde a ”fost bătut în mod repetat de poliţişti”. În data de 14.06.1990 a fost transferat în arestul Poliţiei Capitalei şi eliberat în jurul orelor 11.00. De aici a plecat la Gara de Nord iar în jurul orelor 22.00 a fost prins de poliţiştii de la Transporturi Feroviare, care l-au dus la Poliţia Capitalei. De aici a fost transportat cu o dubă la Unitatea Militară de la Măgurele unde a fost reţinut 7 zile. După o săptămână a fost transferat la Penitenciarul Jilava unde a stat o perioadă de două săptămâni, apoi mutat la ”Blocul Vechi”. În perioada iunie 1990 – februarie 1991 a fost condus de mai multe ori la Tribunalul Bucureşti, Secţia a 2-a Penală unde i s-au consemnat mai multe declaraţii şi de fiecare dată i se prelungea mandatul de arestare preventivă. În februarie 1991 în timp ce se afla în celula Penitenciarului Jilava, a primit o condamnare definitivă de 6 ani fără drept la vizită şi pachete şi fără să beneficieze de reducerae pedepsei la jumătate. În luna februarie 1996, după ce s-a eliberat din Penitenciarul Jilava s-a internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca fiind operat la picior şi rinichi, deoarece, din cauza loviturilor primite, se deplasaseră. În prezent, tot din cauza loviturilor primite, are piciorul rupt în trei locuri cu tijă metalică aplicată, iar rinichii sunt în continuare deplasaţi.
Zorilă Anghel, 50 ani, lăcătuş mecanic, Intreprinderea de Utilaj Greu, reţinut la U.M.0575-Măgurele. Nu a participat la manifestaţiile din Piaţa Universişăţii. La data de 14.06.1990 s-a deplasat împreună cu fiul, Zorilă…, şi ginerele său, Ţiber Dumitru, în Piaţa Unirii pentru a face cumpărături pentru înmormântare, ocazie cu care un grup de 12 mineri s-au năpustit asupra lor fără nici o explicaţie şi i-au lovit cu bâte din lemn şi cabluri electrice până ce toţi trei s-au prăbuşit la pământ. Minerii au continuat să-i lovească şi i-au tâlhărit de sumele de bani pe care le aveau asupra lor. Au fost transportaţi la Unitatea Militară de la Măgurele unde au fost obligaţi să treacă printr-un cordon format din militari care i-au bătut cu bastoanele de cauciuc, apoi au fost duşi într-un garaj păziţi de militari fiind reţinuţi până la data de 17.06.1990, timp în care au fost cercetaţi şi supuşi tratamentelor neomenoase. În urma loviturilor primite şi-a pierdut auzul şi parţial vederea fiind încadrat în gradul 2 de invaliditate.
Dizanov Ion Daniel, 19 ani, instalator ICRAL, reţinut la U.M. 0828-Băneasa. Nu a participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În ziua de 15.06.1990 însoţit de un coleg de muncă, Zamfir Iulian s-a deplasat în zona Lipscani pentru cumpărături, ocazie cu care a fost lovit în cap cu un corp dur pierzându-şi cunoştinţa. Când şi-a revenit, se afla într-o dubă care-l transporta la şcoala de Poliţie de la Băneasa, unde a fost reţinut mai multe zile. După eliberare s-a prezentat la Spitalul de Urgenţe Floreasca unde a fost consultat iar doctorul a constatat că avea două coaste fisurate şi mai multe echimoze pe toată suprafaţa corpului. Când s-a prezentat la serviciu, a aflat de la conducere că i s-a desfăcut contractul de muncă pe motiv că a participat la evenimentele din Piaţa Universităţii.
Geroşanu Ciprian, 23 ani, student Facultatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, reţinut la U.M. 0828-Băneasa. A participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. A fost reţinut de organele de poliţie şi reţinut mai multe zile la şcoala de Poliţie de la Bănesa. De aici a fost transferat în arestul Secţiei 14 Poliţie unde i s-a întocmit dosar penal pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice, fiind eliberat în luna noiembrie 1990. După eliberare şi-a abandonat studiile şi locul de muncă fiind în evidenţa spitalului Voila, diagnosticat de cadrele medicale cu ”debut schizofrenic”. În data de 10.06.1995 s-a sinucis prin spânzurare.
Pârvulescu Dan Gabriel, 20 ani, picolo, hotel ”Atheneu Palace”, reţinut la U.M. 0828-Băneasa. Nu a participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În noaptea zilei de 13.06.1990 în timp ce se îndrepta spre casă, în zona magazinului Romarta Copiilor a fost rănit prin împuşcare în piciorul stâng iar un cetăţean văzându-l rănit l-a transportat la Spitalul Militar Central unde i s-au acordat îngrijiri medicale. În dimineaţa zilei de 14.06.1990 a fost transportat în arestul Poliţiei TF (Transporturi Feroviare) din Gara de Nord unde a rămas până în data de 15.06.1990. În data de 15.06. 1990, a fost transportat cu o dubă la şcoala de Poliţie de la Bănesa unde a fost bătut de mineri şi de elevii şcolii, fiind reţinut mai multe zile. Înainte de a fi eliberat i s-a dat o amendă de 1000 lei pentru tulburarea şi liniştii ordinii publice iar la o zi după eliberare a achitat-o. În ziua de 17.06.1990 în timp ce se afla la domiciliu a fost căutat de doi poliţişti de la secţia 22 care l-au introdus într-o dubă şi l-au transportat la Secţia Cercetări Penale din IGP. Aici un maior a emis un mandat de arestare. A fost încătuşat şi transferat în arestul Secţiei 8 Poliţie. De aici a fost transferat la Spitalul Penitenciar Jilava la secţia ”Periculoşi”, unde a rămas mai mult de o lună jumătate. După eliberare s-a prezentat la locul de muncă unde a fost informat că i s-a desfăcut contractul de muncă şi că nu mai poate fi angajat întrucât are cazier.
Pîrvu Silviu Constantin, 15 ani, elev, şcoala nr.42 Voluntari, reţinut la U.M. 0828-Băneasa. Nu a particpat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În dimineaţa zilei de 15.06.1990 împreună cu un prieten, Simion Eugen, au venit în Bucureşti pentru a viziona un film. În timp ce se aflau în faţa cinematografului ”Luceafărul”, au fost legitimaţi de un poliţist şi deoarece nu aveau buletinele de identitate asupra lor au fost conduşi de trei mineri la sediul Poliţiei Capitalei. De aici au fost transportaţi cu o dubă la şcoala de Poliţie de la Băneasa unde au fost bătuţi. Imediat după eliberare s-a internat la Spitalul Colentina, apoi la Spitalul 9, unde a suferit două intervenţii chirurgicale pe creier. ”Urmare a loviturilor primite în urma reţinerii de la militari şi mineri, am rămas cu sechele şi nu am putut să mă mai angajez niciodată.”
Ristea Ionel, 60 ani, miner, Filipeştii de Pădure, reţinut la U.M. 0828-Băneasa. Nu a participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În ziua de 14.06.1990 a venit la băiatul lui Ristea Vladimir, student la Arhitectură şi angajat la Radio Contact. În momentul în care victima s-a întâlnit cu fiul său în faţa sediului radioului, un grup de mineri au atacat o femeie, moment în care victima a intervenit, însă minerii l-au atacat şi pe el. Fiul victimei le-a prezentat minerilor legitimaţia de serviciu din care rezulta că era şef de sector la Mina Filipeştii de Pădure, însă nu au luat-o în seamă şi au continuat să-l lovească pe tatăl lui şi, mai mult decât atât, au pătruns şi în sediul radioului distrugând aparatura din dotare. Ristea Ionel a fost transportat cu o dubă la şcoala de Poliţie de la Băneasa unde a fost lipsit de libertate în mod ilegal timp de 4 zile. Speriat de cele întâmplate, fiul victimei a abandonat facultatea şi a plecat în Franţa unde a cerut azil politic. Victima a decedat în anul 2003.
Savu Daniel, 15 ani, reţinut la U.M. 0828-Băneasa. Nu a participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. La sfârşitul lunii aprilie 1990 îşi desfăşura activitatea de vânzător ambulant de ziare în pasajul Pieţei Universităţii. În dimineaţa zilei de 13.06.1990, în timp ce se afla în pasaj dorind să se deplaseze spre Casa Scânteii pentru a lua ziare, a fost imobilizat, bătut de scutieri şi transportat cu un camion la şcoala de Poliţie de la Bănesa. ”Când în garaj se aflau circa 250 de persoane, militarii care ne păzeau au primit ordin să ne răcorească, aşa că au adus furtune de pompieri şi din uşile de acces ale garajului am fost stropiţi cu apă… În jurul prânzului în garaj au intrat circa 50-60 de militari şi elevi şi cu bastoanele din dotare au început să lovească toate persoanele reţinute, indiferent de vârstă sau sex… Cu această ocazie am primit mai multe lovituri de bastoane şi bocanci, pierzându-mi cinci dinţi din maxilar. În urma agresiuni la care am fost supus în perioada respectivă am rămas cu infirmitate fizică permanentă şi sluţire”. În seara zilei de 15.06.1990 a fost eliberat.
Toma Ştefan Dumitru, 31 ani, mecanic, Direcţia Domeniului Public Bucureşti, reţinut la U.M. 0828-Băneasa. A participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În dimineaţa zilei de 14.06.1990, în timp ce se îndrepta spre serviciu, în zona magazinului Romarta Copiilor a observat cum minerii băteau cu bestialitate o tânără, fapt ce l-a determinat să intervină în apărarea fetei. Cu această ocazie a fost bătut de mineri cu bâtele şi alte obiecte contodente, apoi a fost transportat la sediul Poliţiei Capitalei. De aici a fost dus cu o dubă la şcoala de Poliţie de la Bănesa unde a fost reţinut mai multe zile.
Păun Dragoş Mircea,24 ani, student, Facultatea de Electronică. A participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii, fiind vice-preşedinte la Sindicatul Liber Studenţesc şi activa şi în Uniunea Organizaţiilor Studenţeşti. În dimineaţa zilei de 14.06.1990 în timp ce se afla pe strada Oneşti în faţa sediului Uniunii Organizaţiilor Studenţeşti, a fost bătut de mineri. ”În timp ce mă băteau, mă înjurau şi spuneau că sunt student deoarece port barbă. Îmi lăsasem barbă în semn de doliu pentru tatăl meu care decedase cu 6 săptămâni în urmă.”
Şişu Gheorghe, 42 ani, şofer, comunitatea evreiască-Bucureşti. Declaraţia soţiei:Nu a participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În dimineaţa zilei de 14.06.1990 în timp ce se afla în zona centrală a Capitalei a fost bătut cu bestialitate de mineri până şi-a pierdut cunoştinţa. ”După ce şi-a revenit a plecat către casă dar în apropiere de ”Big Berceni” a căzut pierzându-şi cunoştinţa şi probabil fusese adus acasă de o cunoştinţă. După ce a fost bătut nu a mai mers la serviciu, simţindu-se rău. Soţul meu a decedat pe data de 02.10.1990 prin sinucidere.”
Ciorobea Ioan, 54 ani. Declaraţia soţiei: În ziua de 15.06.1990, în timp ce se afla în Piaţa Rosetti a văzut o femeie care era bătută de mineri, a intervenit şi ca urmare i s-a băgat un instrument contondent în ochi. ”Soţul meu, după vătămările suferite a rămas cu infirmitate, iar în anul 2001 i s-a descoperit că are cancer în zona vertebrelor care i-au fost rupte în 15.06.1990, şi, cu toate tratamentele şi intervenţiile chirurgicale efectuate, a decedat în 02.05.2003”.
Chivorchian Barbu Octavian, 32 ani, fără ocupaţie. A participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1990, în timp ce se afla în Piaţa Universităţii, a fost bătut de forţele de ordine. ”Un militar în combinezon negru m-a lovit cu putere cu bocancul, călcând pe mâna dreaptă, iar un altul m-a lovit în piciorul stâng. Am văzut cum osul a ieşit prin piele.” A fost introdus într-o dubă fiind transportat la sediul Poliţiei TF din Giuleşti, iar de aici, la ordinul unui poliţist, a fost transportat la Spitalul Universitar unde a rămas internat 90 de zile, fiind supus mai multor intervenţii chirurgicale la braţul drept.
Voinea Ion, 37 ani, Lăcătuş mecanic, “Electroaparataj”. Declaraţia soţiei:Nu a participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În dimineaţa zilei de 14.06.1990, în timp ce se afla pe stradă discutând cu un coleg, a fost atacat de mineri care l-au lovit în cap şi pe tot corpul până şi-a pierdut cunoştinţa. În data de 14.06.1990, ora 21.30, a fost internat la Spitalul de Urgenţă Bucureşti cu diagnosticul de politraumatism cranio-facial. ”Din acel moment, starea generală a sănătăţii soţului meu nu s-a mai îmbunătăţit. Au urmat mai multe internări până în data de 24.12.1990 când a paralizat. L-am internat la Spitalul Colentina unde a intrat în comă, l-am mutat la Spitalul nr.9 unde a fost operat la cap. Nici una din aceste intervenţii nu a reuşit, aşa că în data de 19.02.1991 soţul meu a decedat… De asemenea, îmi amintesc faptul că Ion Iliescu le-a mulţumit public minerilor pentru activităţile desfăşurate în Bucureşti. Printre alte activităţi pe care le-au desfăşurat minerii au fost agresarea şi omorârea soţului meu care nu avea nici o vină sau legătură cu manifestaţiile anti-putere din acea perioadă.”
Nicolau Nicolae, 36 ani, merceolog, Cooperativa ”Constructorul”. Nu a participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În dimineaţa zilei de 14.06.1990, în timp ce se îndrepta spre locul de muncă în zona B-dului Nicolae Bălcescu, o femeie a strigat: ”Ăsta e de la ţărănişti”, apoi s-au apropiat de el mai mulţi mineri care i-au spus : ”Bă, tu ştii ce păţesc ăştia care strigă: Jos Iliescu?”, moment în care a fost atacat de mineri. Unul dintre mineri a spus: ”Bine că nu a comentat, că îl omoram.” În data de 14.06.1990 a fost internat la Spitalul de Urgenţă Bucureşti cu diagnosticul plăgi ale scalpului frontal şi parietal.
Alexa Elena Eugenia, 20 ani, secretară, CHR Ambasador. Nu a participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În dimineaţa zilei de 14.06.1990, în timp ce se îndrepta spre locul de muncă, ” în dreptul intrării Facultăţii de Limbi Străine, fără motiv, am fost acostată şi lovită puternic de un grup de mineri cu o rangă metalică în spate, zona lombară, lovitură care m-a pus jos. Minerii spuneau că sunt studentă. După ce am căzut, grupul de mineri a continuat să mă lovească cu pumnii şi picioarele. După câteva minute a venit un ”miner curat”, care le-a spus minerilor să mă lase în pace. ” În data de 14.06.1990 ora 11.04, a fost internată la Spitalul de Urgenţă Bucureşti cu diagnosticul contuzie lombo-sacrată..
Drăgan Sorin, 23 ani, student, Facultatea de Limbi Străine. În dimineaţa zilei de 14.06.1990 în timp ce se afla în sediul facultăţii cu mai mulţi colegi, au fost atacaţi de mineri care i-au bătut cu bâte în special în cap. “Ne-am îndreptat spre Ministerul de Interne, în aplauzele trecătorilor care-i îndemnau pe mineri să ne omoare. Pe drum mai întâlneam mineri care ţineau să lovească şi ei măcar o dată… Am fost aşezat pe jos iar unul dintre minerii care ne-a adus s-a aplecat asupra mea şi mi-a smuls lanţul de la gât spunând soldatului : ”Doar nu am venit degeaba de la Vulcan până aici.” A fost ajutat de un medic care l-a transportat la Spitalul nr. 9 unde a rămas internat mai multe zile.
Epure Viorica, 31 ani, zugrav-vopsitor, Antrepriza Construcţii Montaj. A participat la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. În ziua de 14.06.1990 a fost reţinută de mineri, bătută şi condusă la sediul Ministerului de Interne unde a fost agresată fizic de Emil Cico Dumitrescu. ”În urma loviturilor primite în dimineaţa zilei de 14.06.1990 cât şi a operaţiei ce mi s-a efectuat la Spitalul Fundeni, am suferit o infirmitate fizică permanentă prin scoaterea rinichiului drept.”
Dumitrescu Antonio. În dimineaţa zilei de 14.06.1990 a fost bătut de mineri. ”Am fost luat din recepţia Hotelului Bulevard de un grup de mineri pentru că am intervenit să ajut o femeie gravidă maltratată de aceştia”. A necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicaţii.
Sasu Dania Victoria, 22 ani, studentă, Institutul de Arhitectură ”Ion Mincu”. În dimineaţa zilei de 14.06.1990, în timp ce se se afla în sediul facultăţii, a fost atacată de mineri care au lovit-o cu diverse obiecte contondente, apoi a fost reţinută în sediul Guvernului ”iar la un moment dat şi-a făcut apariţia un miner murdar, care avea asupra sa o bâtă şi fără să spună nimic, a început să lovească reţinuţii cu sălbăticie cu bâta, aplicându-le lovituri în zona capului şi a spatelui.”…. ”Unul dintre mineri ne reproşa că voiam ”să dărâmăm democraţia lui Iliescu”. Pe drum, minerul ”curat” ne-a arătat un şerveţel în care se afla un praf alb pe care mi l-a băgat sub nas, constatând că avea miros de detergent parfumat. Minerul ”curat” a pretins că sunt droguri găsite la noi. Când am văzut la televizor mesajul de mulţumire adresat de Ion Iliescu, în stânga acestuia, printre alte persoane, l-am recunoscut pe minerul ”curat”.
"
Partagé par 
Ion Iliescu insista pentru o alianta la guvernare cu PNL sau pentru ramanerea in opozitie. Presedintelui de onoare a PSD ii e foarte clar ca Traian Basescu nu va pune premier de la PSD si ca atare o alianta cu PNL ar putea sa il oblige pe presedinte sa puna pana la urma un premier de la PSD. Cum problemele crizei economice vor fi din ce in ce mai grele, Ion Iliescu e de parere ca un guvern PDL-PNL nu va sta prea mult la putere.
