Un interviu in Curentul in 1990 , cu Constantin Ticu DUMITRESCU

Postare de Ioan-Victor Schengen Dragan.

Noiembrie 1989-Iulie 1990 - EU și PUTEREA

 Dacă nu ai fost și nu ești membru de partid și nici nu ai avut relații cu securitatea - hotărârile despre tine le iau alții în spatele.... dosarelor închise !
Ce ți-e scris - la dosar ți-e pus ! Îl poti citi dacă il găsești !
 În preajma congresului 14 - eram desemnat ofiter de serviciu ! Cine știe - congresul 14 a fost amânat o saptămâna !

 
Pe 20 noiembrie centrala nu mai avea nevoie de mine ! Stiam ca deranjez după o deplasare cu bucluc industrial la fabrica de confectii din Barlad in care am deranjat Minister, Centrala ,CSP, IGSCCP si stiam se pregateste CEVA  !

Pe 2 decembrie eram un om liber ! Liber de contract ! Pe 25 decembrie m-am dus la Centrala - sperând că prostiile au trecut ! Aiurea ! Pe 24 in curte la Mecanică Fină - sector 2 , langa AVERSA , Marin LAMBRU arsese documente , emisese legitimații pentru niste personaje - iar cand a fost intrebat a răspuns că a distrus colecția MUNCA DE PARTID !


Urmarea a chemarii telefonice din partea colegului de liceu Dan Radulescu pe - 2.01.1990 ajung la Palatul VICTORIA si sunt intampinat de el . Ma conduce la Mihai MONTANU - sef peste organizarea CFSN . Nu il vazusem din 1967 de la Cantemir , iar el stia mai multe despre mine zicandu-mi - mai Drăgane, tot gura mare aia o ai ???

 
Detașarea semnata de Cazemir - Benedict IONESCU si ulterior sființită de CIMFMT ! Am lucrat cu Dan RADULESCU si Nicky DIDE in colectivul de relatii cu publicul si presa , apoi am plecat la Comisia de cercetarea abuzurilor cu sprijinul lui Ticu DUMITRESCU .

Copie după legitimatia CPUN- Comisia de cercetarea abuzurilor - condusa de Radu CIUCEANU cu adjunct Constantin Ticu DUMITRESCU , in casa lui Valentin Ceausescu si a Mitzurei Arghezi de pe str.Arh.Cerchez . Radu CIUCEANU functioneaza si acum cu al lui institut in aceiasi locatie .

În naivitatea mea - am adresat cererea de mai sus , după alegerile din 20 mai si mineriada din iunie 90 SECRETARULUI GENERAL al Camerei , prin intermediul lui RADU CIUCEANU !Bineinteles ca nu am fost acceptat , eu fiind apropiat cu Ticu DUMITRESCU ! Pe de altă parte CIUCEANU era in relatii foarte bune cu Virgil MAGUREANU si imi dadea de inteles ca stie continutul dosarului meu plin de sticle...Din aprilie pana in iunie am frecventat ziua si noapte Piata Universitătii , iar ce vorbeam in piată sau la carciuma - spre exemplu la Varsovia - Ciuceanu stia chiar a doua zi !
 

DECEMBRIE 1990:CONSTANTIN TICU DUMITRESCU (Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania) ,,Am convingerea ca zilele acestui regim rosu sunt numärate”

CONSTANTIN TICU DUMITRESCU (Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania)
,,Am convingerea ca zilele acestui
regim rosu sunt numärate”

              Domnule Constantin-Ticu Dumitrescu, nu credeti ca pozitia  dv. intransigenta apropo de renasterea partidului comunist roman, manifestata cu prilejul mitingului si a marsului organizat de Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania poate naste oarocare sperate?
              - Indiferent de ce cred eu despre comunism, nu mi-am schimbat atitudinea privind imensa majoritate a fostilor membri p.c.r., care au urat acest partid la fel ca intregul popor roman. Este un partid odios care a fost impus prin forta armelor in 1944 si legalizat prin neuitata fraudâ a alegerilor din 19 noiembrie 1946. P.C.R. nu a fost niciodata desfiintat. Pastrat in rezerva, cca 40 la suta din cadre, sau detinand structurile actuatei puteri, el a existat si existã. Acum nu a fäcut decat sa se oficiatizeze. Sunt convins ca acest act de nerusinare, sfidãtor la adresa intregului nostru popor, va primi riposta pe care a merita un partid atat de vinovat.
              - Mitingul F.S.N. din 20 noiembrie 1990, la un an de la inceperea congresului XIV P.C.R., se poate traduce si altfel decat o aniversare sau o pregatire a unui nou congres…?
              - Da, asa e, nu poate fi tradus altfel si sunt convins ca aceiasi lipsa de tact, ii va pierde, chiar daca mai au inca in spate PCUS-ul sau internationala comunista.
Dupâ mine, desfiintarea internationalei n-a fost decat formala , ea a existat si va continua sa existe pana la desfiintarea P.C.US.-ului
              - Nu credeti ca ar fi cazul acum ca toti cei care cred cà sunt sau au fost supravegheati sà-si ceara oficial, printr-o cerere tip publicatà intr-un cotidian de mare tiraj, de exemplu, dosarul personal de la  Ministerul de Interne, MinisteruI Apararii Nationale ,Ministerul Justitiei sau S.R.I? Sunt zvonuri ca arhivele au fost microfilmate si dosarele distruse.
              -In numele A.F.D.P.R., pot sa spun, fiti sigur, fostii detinuti politici se ocupa de aceasta problema si ca parte din fostele cadre ale MI.-ului, inclusiv din securitate, constienti ca acestui comunism zilele ii sunt numarate, ne-au furnizat date de o importanta capitala. Avem un comitet care lucreaza in sensul celor spuse de dv. Este tot ce putem spune presei deocamdata.
              - Nu ar fi momentul ca societatea civilà sà cearä documentele oficiale privind multimea de autoturisme multi-antena care streseaza zilnic in Bucuresti si in marile orase?
              - Da, stim acest lucru, ba mai mult chiar, la data actuala sunt mai dotate decat au fost vreodata. Nu trebuie sa uitam ca existã enorm de multe case conspirative in toata tara aflate in dotarea si altor servicii. Detinem lista lor inca din luna martie a.c. Le-am verificat. Ne vom adresa in curand domnului V. Stanculescu si domnului V. Magureanu, printr-o scrisoare deschisa privitor la aceste probleme. Daca va fi cazul, pentru ca am convingerea ca zilele acestui regim rosu sunt numarate. Se conving pana si ultimii oameni ca am avut dreptate. Desigur, raman agatati de putere, cu disperare, circa un milion de oameni din structurile regimului. Dar,tara noastra numara circa 23 de milioane.
              - In legatura cu ascultarea convorbirilor telefonice, ce actiuni credeti ca trabuie sa fie intreprinse?
              -L-ati vazut pe micul ecran pe Fouché-ul domnului Iliescu! Un raport bun de adormit copii, incoerent, prezentat la modul general, cu multe, foarte multe ambiguitati. Ce stie de fapt tara despre acest S.R.I? Ce stiam sub Ceausescu si Dej despre securitate? Un lucru este sigur:convorbirile sunt ascultate permanent, urmariti suntem, corespondenta opritä sau desfacuta si din cand in cand primesc sentinte de condamnare la moarte.
              -Care este stadiul actual al procesului intentat de domnul Letea privind Congresul AFDPR din octombrie 1990?
              - Si aici este vorba de o diversiune. Procesul(dacã poate fi numit astfel) este intentat si condus din umbra de Comisia Parlamentara nr. 14 (nu gresesc deloc), denumita Petitii si Abuzuri si care functioneazã pe langa Adunarea Deputatilor. In loc sa se ocupe de miile de probleme ale oamenilor, comisia nu are mai bun de fãcut decat sa se ocupe de AFDPR. Este formata din confluenti oameni ai puterii condusi de domnul Radu Ciuceanu.
              Acest organism ai regimului actual a devenit o comisie care slujeste in primul rand interesele si scopurile personale ale domnului R.C. Cativa salariati ai acestei comisii 14, un anume Georgescu (se pare fost colonel) si MtiteIu, probabil si altii, dotati cu un autoturism negru, nu
se ocupa de 2—3 luni decat de acest caz. Domnul maior Letea, salariat si domnia sa din martie a.c. cu 3500 lei drept ,,colaborator extern” in ateptarea gradului de general promis de dl. R. Ciuceanu, (in comunisrn orice este posibil) este un simplu manipulat la acest proces. Trebuie retinut faptul cã dl. deputat R.C. numeste presedinti ai comisiei 14 si la nivel de judete. Scopul urmarit esta sã destabilzeze si filialele AFDPR,cei numiti fiind de regula fosti detinuti politici, care n-au mai fost alesi in conducerile filialelor, sau au anumite nemultumiri.
              Revenind la acest proces unic in felul sau, normal ar trebui sã fie scos de pe rol la 28 noiembrie 1990, daca, in afara d-lui R. C., nu va apare si un alt mare personaj prezent la introducerea pe rol si despre care vom vorbi dacã va fi cazul alta data. Personal insa cred in completul de judecata care se ocupa de acest caz.
              -Domnule Dumitrescu, incheiem aici convorbirea, sperand ca dicultatile create asociatiei conduse de dv. se apropie de sfirsit si cã de-acum, drumul spre adevar a luat-o in linie dreapta.

Ioan-Victor DRAGAN

INTERVIU PUBLICAT IN DECEMBRIE 1990 in:

SECURITATEA ISI APARA SI ACUM OFITERII CARE AU NAPASTUIT NEAMUL ROMANESC - un interviu cu TICU DUMITRESCU IN ROMANIA LIBERA

Doar 362 de ofiteri de Securitate au fost aflati in sapte ani

Romania Libera - Joi, 27 Decembrie 2007

Presedintele AFDPR, Constantin Ticu Dumitrescu, cere Parlamentului sa adopte o lege a recunostintei comune pentru fostii detinuti politici si pentru revolutionari. "Aceasta lege a recunostintei naste o discrepanta strigatoare la cer, pentru ca nu poti sa-i acorzi unui revolutionar drepturi de zece ori mai mari decat unui fost detinut politic", ne-a declarat Ticu Dumitrescu. El solicita MAI (MIRA) sa respecte Legea 187, ignorata timp de opt ani, si sa predea arhivele. Ticu Dumitrescu mai cere ca MAN sa

finalizeze transferul arhivei de la Cernica. "De asemenea, sunt urgent necesare organizarea si cunoasterea continutului fiecarui dosar din aceasta imensa arhiva. Numai astfel vor putea fi gasite date concludente care ar produce surprize in viata noastra politica, si nu numai," ne-a declarat Ticu Dumitrescu. El a mai aratat ca este nevoie de personal la CNSAS, la arhiva si investigatii. Respingerea amendamentelor de catre Parlament care conduceau la simplificarea procedurii de deconspirare a ofiterilor de Securitate trebuie rezolvata, afirma Ticu Dumitrescu. El atrage atentia ca pana in prezent n-au fost publicati timp de sapte ani decat 362 de ofiteri de Securitate intrucat, potrivit Legii 187, trebuie depusa multa munca pentru intocmirea probatoriului si doi sau trei ani pentru a finaliza procedura unui caz.

» Cum comentati faptul ca intre fostii detinuti politici si revolutionari exista diferente in privinta atentiei si a drepturilor acordate?

— Imi exprim nemultumirea si revolta profunda, ca fost detinut politic, cat si ca presedintele al AFDPR, fata de modul in care sunt tratati fostii detinuti politici din Romania. Toate acestea au fost exacerbate de aparitia "Legii recunostintei", acordata revolutionarilor prin vot unanim de catre Parlament. Aceasta in vreme ce eu, de-a lungul celor 18 ani, a trebuit sa duc o lupta continua, incepand cu sustinerea in CPUN a DL 118/1990, pentru acordarea si, ulterior, pentru imbunatatirea unor modeste drepturi. N-as vrea sa se inteleaga ca as avea ceva impotriva revolutionarilor. Dimpotriva, eu cand spun "Revolutia din decembrie" am in fata oameni ca Dinca, Iosif, Maries, Dinescu, Caramitru, Iordache, Orban, ca si cei asemenea lor, care in mod real au avut curajul sa infrunte gloantele armatei si Securitatii. Aceasta ca sa nu mai vorbesc de eroii si ranitii revolutiei. Dar aceasta lege a recunostintei naste o discrepanta strigatoare la cer, pentru ca nu poti sa-i acorzi unui revolutionar drepturi de zece ori mai mari decat unui fost detinut politic. Intrucat, pe langa faptul ca detinutul politic a avut curajul sa infrunte comunismul, a indurat cu anii martirajul temnitelor comuniste si au ramas el si familia sa stigmatizati pe viata. Acum ultimii supravietuitori ai acestei categorii se sting intr-un ritm dramatic, multi dintre ei in mizerie si suferinta. De aceea, sunt obligat sa adresez Parlamentului rugamintea de a adopta o lege a recunostintei comuna si fara nici o exceptie, cu maximum de urgenta, pentru beneficiarii Decretului-lege 118 si pentru revolutionari. stiu ca exista tot felul de categorii si oameni care au avut de suferit in comunism, dar nu au infruntat glontul sau tortura anchetatorilor securisti, precum si temnitele comuniste.

» Ati vorbit recent la o intrunire a Consiliului National al AFDPR de demisia dumneavoastra din CNSAS. La ce hotarare ati ajuns?
— Am reluat de fapt aceasta intentie a mea, de fiecare data respinsa cu vot unanim de AFDPR. Sunt insa reactii publice de nemultumire si chiar unele acuzatii care mi se aduc, in sensul ca eu ma preocup de informatori, si nu de ofiterii de Securitate. In aceste conditii este bine sa se stie ca in cei sapte ani de activitate CNSAS nu a dat decizii de informatori ai Securitatii decat pentru 56 de persoane. Este adevarat ca la cererile de deconspirare a unor informatori adresate CNSAS de victimele acestora au fost descoperiti de circa 600 de informatori, a caror identitate a fost comunicata victimelor respective, petentilor, asa cum ne obliga legea. In afara acestor motivatii se impune sa-mi organizez altfel programul de viata si de munca, intrucat sunt implicat in prea multe activitati. Asa, spre exemplu, cred ca ar trebui sa incep prin a ma retrage din conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, unde, de altfel, n-am putut participa decat la o singura sedinta. La toate acestea se mai adauga implicarea mea din ce in ce mai intensa in scrierea ciclului de carti pe l-am denumit "Memorie si documente". In sfarsit, dupa tot felul de amanari, am semnat un contract cu editura Polirom pentru volumul unu. Cartile pe care le scriu vor avea un cuprins larg si se vor baza, in afara primei parti a volumului unu, pe date si documente. Ele vor deveni din ce in ce mai interesante, pe masura ce ne apropiem de timpul prezent. Asadar, vor aparea pana prin martie 2008 cele trei carti ale volumului unu, intitulat "Marturii si documente". Urmatoarele volume vor avea titlurile "In memoriam", "Remember", "Lumini si umbre", "Nomina odiosa", "PNT: Maretie si decadere".

» Care e situatia mutarii in noul sediu al CNSAS?
— Datorita interventiei primului ministru si ajutorului financiar respectiv, CNSAS se muta in sfarsit intr-un sediu mai spatios. Dupa cum trebuie sa recunoastem ca, datorita interventiei presedintelui Basescu, serviciile au predat o mare parte din arhive, institutia devenind astfel, din 2006, cu adevarat functionala.

» Este in regula acum?
— Paradoxal, nu! Pentru ca un om care a gandit si a initiat legea dupa care lucreaza aceasta institutie este absoluta nevoie de mult mai multi oameni la arhiva si investigatii. Ne apropiem de doua milioane de dosare primite la gramada in timp de nici doi ani. Lipsa de personal este normal sa se rasfranga in realizarea unui ritm raportat la volumul de lucru si in eficienta activitatii noastre. Asteptam ca, in sfarsit, MAI (MIRA) sa respecte Legea 187, pe care o ignora total de opt ani si sa predea arhivele, iar MAN sa finalizeze predarea arhivei de la Cernica. De asemenea, sunt urgent necesare organizarea si cunoasterea continutului fiecarui dosar din aceasta imensa arhiva. Numai astfel vor putea fi gasite date concludente care ar produce surprize in viata noastra politica si nu numai.

Respingerea amendamentelor de catre Parlament care conduceau la simplificarea procedurii de deconspirare a ofiterilor de securitate trebuie neaparat rezolvata. Intrucat, asa cum prevede acum Legea 187, trebuie multa munca pentru intocmirea probatoriului si doi-trei ani pentru a finaliza procedura unui caz. Asa se face ca pana astazi n-au fost publicati timp de sapte ani decat 362 de ofiteri de Securitate. Se pune si aici intrebarea daca in acest ritm, pentru a finaliza deconspirarea lor, n-am avea nevoie de un deceniu.

» Ati avut o situatie conflictuala cu Dorin Dobrincu, unul dintre editorii raportului Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste.
— Intr-un fel da, pentru ca atata vreme cat voi mai avea de trait nu pot accepta sa fie falsificata, denaturata chiar istoria perioadei ai carei actori am fost cei care am cunoscut cu propria viata suferinta, adevarul acelor vremuri si dimensiunile reale ale ororilor securisto-comuniste. Or, astazi sunt ingrozit ca unii istorici mai tineri iau drept bune datele lasate de Securitate in scopul stergerii sau diminuarii acestor crime si faradelegi. Raportul, in intregul sau, este cel mai important document intocmit pana acum in Romania privind ororile comunismului. Eu m-am referit strict la capitolul scris de profesorul universitar Boldur Latescu in numele AFDPR. Or, in acest text, dl Dobrincu si-a permis, intr-o nota de subsol a unei pagini, sa infirme numarul de doua milioane de victime ale comunismului, reducand totul la 350.000. Interventia domniei sale, pe langa faptul ca este neprofesionala si incorecta, o consider si ireverentioasa.

60 DE SECUNDE
Despre disputa dintre Biserica si CNSAS
» Cum comentati reactia unor fete bisericesti privind deconspirarea?

— Din punctul meu de vedere nu a existat nici o disputa cu vreun prelat si mai ales cu biserica. Eu sunt crestin-ortodox si sunt constient, mai mult decat oricand, de rolul si importanta bisericii intr-o societate ca a noastra. Vorbind de deconspirarea preotilor, asa cum este stiut, in proiectul de lege Ticu nici nu am inclus aceasta categorie. Insa in clipa cand a fost votata legea si am jurat pe Biblie in fata Parlamentului, eu ma simt in primul rand obligat moral sa respect legea asa cum a iesit. Deci, daca prelatii nostri se pot supara pe cineva, sa se supere pe cei care au propus introducerea acestor prevederi, ca si pe cei care au votat-o. Oricum, asa cum am mai spus, m-a durut faptul ca inaltii nostri ierarhi ii condamna pe cei care in cadrul deconspirarii Securitatii au ales calea marturisirii si a caintei. Dupa cum nu pot fi de acord cu acel preacucernic parinte care, intr-o discutie telefonica cu un membru al Colegiului, a tinut sa ne ameninte ca va cere Parlamentului desfiintarea CNSAS.

1990-interviu cu CONSTANTIN TICU DUMITRESCU in CURENTUL

CONSTANTIN TICU DUMITRESCU (Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania)
,,Am convingerea ca zilele acestui
regim rosu sunt numärate”

Domnule Constantin-Ticu Dumitrescu, ca credeti pozitia dv. intransigenta apropo de renasterea partidului comunist roman, manifestata cu prilejul mitingului si a marsului organizat de Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania poate naste oarocare sperate?
- Indiferent de ce cred eu despre comunism, nu mi-am schimbat atitudinea privind imensa majoritate a fostilor membri p.c.r., care au urat acest partid la fel ca intregul popor roman. Este un partid odios care a fost impus prin forta armelor in 1944 si legalizat prin neuitata fraudâ a alegerilor din 19 noiembrie 1946. P.C.R. nu a fost niciodata desfiintat. Pastrat in rezerva, cca 40 la suta din cadre, sau detinand structurile actuatei puteri, el a existat si existã. Acum nu a fäcut decat sa se oficiatizeze. Sunt convins ca acest act de nerusinare, sfidãtor la adresa intregului nostru popor, va primi riposta pe care a merita un partid atat de vinovat.
- Mitingul F.S.N. din 20 noiembrie 1990, la un an de la inceperea congresului XIV P.C.R., se poate traduce si altfel decat o aniversare sau o pregatire a unui nou congres…?
- Da, asa e, nu poate fi tradus altfel si sunt convins ca aceiasi lipsa de tact, ii va pierde, chiar daca mai au inca in spate PCUS-ul sau internationala comunista.
Dupâ mine, desfiintarea internationalei n-a fost decat formala , ea a existat si va continua sa existe pana la desfiintarea P.C.US.-ului
- Nu credeti ca ar fi cazul acum ca toti cei care cred cà sunt sau au fost supravegheati sà-si ceara oficial, printr-o cerere tip publicatà intr-un cotidian de mare tiraj, de exemplu, dosarul personal de la Ministerul de Interne, MinisteruI Apararii Nationale ,Ministerul Justitiei sau S.R.I? Sunt zvonuri ca arhivele au fost microfilmate si dosarele distruse.
-In numele A.F.D.P.R., pot sa spun, fiti sigur, fostii detinuti politici se ocupa de aceasta problema si ca parte din fostele cadre ale MI.-ului, inclusiv din securitate, constienti ca acestui comunism zilele ii sunt numarate, ne-au furnizat date de o importanta capitala. Avem un comitet care lucreaza in sensul celor spuse de dv. Este tot ce putem spune presei deocamdata.
- Nu ar fi momentul ca societatea civilà sà cearä documentele oficiale privind multimea de autoturisme multi-antena care streseaza zilnic in Bucuresti si in marile orase?
- Da, stim acest lucru, ba mai mult chiar, la data actuala sunt mai dotate decat au fost vreodata. Nu trebuie sa uitam ca existã enorm de multe case conspirative in toata tara aflate in dotarea si altor servicii. Detinem lista lor inca din luna martie a.c. Le-am verificat. Ne vom adresa in curand domnului V. Stanculescu si domnului V. Magureanu, printr-o scrisoare deschisa privitor la aceste probleme. Daca va fi cazul, pentru ca am convingerea ca zilele acestui regim rosu sunt numarate. Se conving pana si ultimii oameni ca am avut dreptate. Desigur, raman agatati de putere, cu disperare, circa un milion de oameni din structurile regimului. Dar,tara noastra numara circa 23 de milioane.
- In legatura cu ascultarea convorbirilor telefonice, ce actiuni credeti ca trabuie sa fie intreprinse?
-L-ati vazut pe micul ecran pe Fouché-ul domnului Iliescu! Un raport bun de adormit copii, incoerent, prezentat la modul general, cu multe, foarte multe ambiguitati. Ce stie de fapt tara despre acest S.R.I? Ce stiam sub Ceausescu si Dej despre securitate? Un lucru este sigur:convorbirile sunt ascultate permanent, urmariti suntem, corespondenta opritä sau desfacuta si din cand in cand primesc sentinte de condamnare la moarte.
-Care este stadiul actual al procesului intentat de domnul Letea privind Congresul AFDPR din octombrie 1990?
- Si aici este vorba de o diversiune. Procesul(dacã poate fi numit astfel) este intentat si condus din umbra de Comisia Parlamentara nr. 14 (nu gresesc deloc), denumita Petitii si Abuzuri si care functioneazã pe langa Adunarea Deputatilor. In loc sa se ocupe de miile de probleme ale oamenilor, comisia nu are mai bun de fãcut decat sa se ocupe de AFDPR. Este formata din confluenti oameni ai puterii condusi de domnul Radu Ciuceanu.
Acest organism ai regimului actual a devenit o comisie care slujeste in primul rand interesele si scopurile personale ale domnului R.C. Cativa salariati ai acestei comisii 14, un anume Georgescu (se pare fost colonel) si MtiteIu, probabil si altii, dotati cu un autoturism negru, nu
se ocupa de 2—3 luni decat de acest caz. Domnul maior Letea, salariat si domnia sa din martie a.c. cu 3500 lei drept ,,colaborator extern” in ateptarea gradului de general promis de dl. R. Ciuceanu, (in comunisrn orice este posibil) este un simplu manipulat la acest proces. Trebuie retinut faptul cã dl. deputat R.C. numeste presedinti ai comisiei 14 si la nivel de judete. Scopul urmarit esta sã destabilzeze si filialele AFDPR,cei numiti fiind de regula fosti detinuti politici, care n-au mai fost alesi in conducerile filialelor, sau au anumite nemultumiri.
Revenind la acest proces unic in felul sau, normal ar trebui sã fie scos de pe rol la 28 noiembrie 1990, daca, in afara d-lui R. C., nu va apare si un alt mare personaj prezent la introducerea pe rol si despre care vom vorbi dacã va fi cazul alta data. Personal insa cred in completul de judecata care se ocupa de acest caz.
-Domnule Dumitrescu, incheiem aici convorbirea, sperand ca dicultatile create asociatiei conduse de dv. se apropie de sfirsit si cã de-acum, drumul spre adevar a luat-o in linie dreapta.

Ioan-Victor DRAGAN

DECEMBRIE 1990