duminică, 6 ianuarie 2008

MARGARETA - succesoarea CASEI REGALE a ROMANIEI









Un documentar bine alcatuit publica "Evenimentul Zilei" cu privire la prezentul
si viitorul Casei Regale a ROMANIEI.Articolul Anei ZIDARESCU a provocat numeroase dispute si comentarii monarhiste
si incult-republicane pe situl EZ.

O tara mare care are, din cauza vremurilor "isterice" pe care le traim de vreo 60 de ani
- 3 presedinti(in ROMANIA,BASARABIA,UCRAINA)
- un imparat (al Rommilor)
-alti 2 regi ai tziganilor
-un rege al fotbalului
- nenumarati printi,printese,oameni de la curte,osteni
dezordinea este in floare si orice readucere in actualitate a adevaratelor valori ale monarhiei constitutionale pare sortita esecului,insa speranta moare ultima!
Iar dezbaterea democratica a subiectului este marele castig a acestui demers jurnalistic...


Margareta, povestea unei viitoare regine fara regat
6 Ianuarie 2008
Sfarsitul de an a adus cu el un eveniment unic in istoria Romaniei din ultimii saizeci de ani: a fost numit viitorul succesor al Casei Regale. La 60 de ani de la abdicarea sa, Regele Mihai a desemnat-o pe Principesa Margareta (58 de ani) mostenitoare a tronului. Ce inseamna acest act si ce importanta are pentru Romania?


Regele Mihai I a desemnat-o pe fiica sa cea mare, Principesa Margareta (58 de ani), mostenitoare a tronului si Custode al Coroanei Romaniei. Momentul ales de Mihai I pentru a anunta noul succesor nu a fost unul intamplator. Pe data de 30 decembrie 2007, la ora 12.00, in momentul in care se aniversau 60 de ani de la abdicarea sa, Regele Mihai si-a prezentat mostenitorul, impreuna cu un nou Statut Dinastic al Familiei Regale.
Fidela unei tari necunoscute
Revenita in Romania la inceputul anilor 1990, Principesa Margareta, stra-stra-stranepoata Reginei Victoria, fiind a 82-a in ordinea succesiunii la tronul Marii Britanii, a fost de la inceput unul dintre cei mai activi membri ai Familiei Regale. Prima fiica a Regelui Mihai I si a Reginei Ana, nascuta in Elvetia, in 1949, a ales sa se implice in dezvoltarea unei Romanii aflate in plin proces de tranzitie prin infiintarea „Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei". Acest cadru neguvernamental i-a oferit prilejul de a initia proiecte destinate societatii civile, in special copiilor si batranilor.
„Fundatia s-a nascut din dorinta mea de a contribui la binele tarii pe care am invatat sa o iubesc cu mult inainte de a o cunoaste. Am inceput acum 17 ani sa contribuim la reinnoirea spirituala si sociala a Romaniei, la revigorarea demnitatii de care romanii aveau atata nevoie dupa decenii de dictatura", declara Principesa Margareta.
Prin intermediul organizatiei sale, fiica cea mare a Regelui Mihai s-a implicat si in cazul Rosia Montana. Intr-un interviu acordat publicatiei „Ziua de Cluj", aceasta a declarat ca atat fundatia pe care o conduce, cat si Casa Regala au decis sa ia atitudine, intrucat acest proiect minier se poate dovedi periculos nu numai pentru Romania, cat si pentru intreaga Europa.
„Am vrut de mult timp sa ne implicam, dar acum este un moment critic pentru Rosia Montana. Acum suntem in Europa, deci sunt alternative. Inainte a fost un conflict aici. Acum noi am venit sa propunem solutii la acest conflict, la aceasta problema. Am simtit ca este momentul sa ne implicam deoarece exista solutii", a mai subliniat succesoarea lui Mihai I.
Un deznodamant anticipat
In opinia analistului politic Cristian Parvulescu, „numirea succesorului Regelui Mihai a fost una predictiva, intrucat aceasta intentie a fost anuntata inca din 1997. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca schimbarea vizeaza Casa Regala ca institutie privata. Avem prin urmare o implicatie simbolica a acestui eveniment care nu indica neaparat intentia Familiei Regale de a intra si in politica."
Cu toate acestea, imaginea mostenitoarei a servit la un moment dat si in proiectele unor formatiuni politice. La inceputul anilor 2000, PNTCD, care se afla in cautarea unor solutii salvatoare ca urmare a esecului datorat pierderii locurilor in Parlament, a decis propunerea din partea formatiunii, pe listele senatorilor, a Principesei Margareta. In cele din urma, conducerea principalului partid monarhist din Romania a decis respingerea acestei propuneri.
Avand in vedere faptul ca activitatile Principesei sunt purtate departe de scena efervescenta a politicii, prezenta acesteia este discreta, ceea ce ar putea reprezenta un impediment in recunoasterea ei ca un posibil lider al monarhiei constitutionale romanesti.
Cristian Parvulescu a declarat in acest sens ca „sprijinul acordat de grupurile de sustinatori monarhisti este in primul rand indreptat spre Casa Regala ca institutie, recunoscuta pentru sprijinul acordat tarii pe drumul ei spre modernitate, si nu neaparat Regelui Mihai sau Principesei Margareta.
In acelasi timp, Principesa Margareta este licentiata in Sociologie, Stiinte Politice si Drept International, educatie ce ii ofera un real avantaj. Este de asemenea si o buna cunoscatoare a vietii politice europene si romanesti. Toate aceste elemente ii vor oferi statutul de lider, pe care tatal sau, Regele Mihai I, il detine in acest moment in cadrul Casei Regale."
Cuplul princiar modern
Un alt element care o va ajuta sa se impuna ca succesoare a tatalui sau este mariajul cu Radu Duda, care va fi recunoscut dupa moartea lui Mihai I ca Alteta Sa Regala Principele Consort al Romaniei. Rolul fostului actor din Iasi in cadrul Familiei Regale a fost mult mai vizibil. Chiar daca numele principelui a fost descoperit pe una dintre listele colaboratorilor cu Securitatea, evolutia acestuia nu a avut de suferit.
Conform unui articol publicat in ziarul „Cotidianul", legaturile sotului Principesei Margareta cu politia politica au aparut in urma descoperirii unei liste de informatori in biroul fostului prim-secretar de partid al judetului Iasi, Maria Ghitulescu. In cadrul acestui registru, pe data de 9 septembrie 1986, actorul Teatrului National, Radu Duda, a primit aprobarea de a participa la „activitatile" Securitatii.
Cu toate acestea, Principele avea sa declare ca nu a colaborat niciodata cu acea institutie: „Singura explicatie pentru prezenta numelui meu poate fi ca, in septembrie 1986, am luat parte, ca actor al Teatrului National din Iasi, la un turneu in Israel. Inainte de a pleca, am fost intrebat daca doresc sa colaborez cu Securitatea si am refuzat". Lasand in urma acest incident, Principele, cu unsprezece ani mai tanar decat sotia sa, si-a concentrat atentia asupra ascensiunii militare si politice.
In urma absolvirii Colegiului National de Aparare a primit functia de colonel, iar implicarea sa activa in politica i-a adus pe timpul guvernarii Nastase, functia de reprezentant special al Guvernului pe probleme de integrare europeana si dezvoltare durabila.
De asemenea, este responsabil cu organizarea proiectului Europa Regiunilor, prin care se vor incuraja parteneriatele economice, sociale si culturale ale Romaniei cu alte tari ale Uniunii Europene.
Renuntarea la traditie
Acordarea titlului de mostenitor al Coroanei Romaniei unei femei aduce noi schimbari si la nivelul organizarii institutiei regale.
Astfel, in cadrul „Normelor fundamentale ale Familiei Regale a Romaniei", Regele Mihai prevede, ca in cazul in care forma de guvernare a Romaniei va trece de la republica la monarhie, parlamentul sa renunte la aplicarea legii salice, care interzicea succesorilor dinastici pe linie feminina sa ocupe tronul tarii, intrucat aceasta „nu corespunde nici drepturilor din Europa de astazi, nici valorilor societatii romanesti."
DIN TRECUT
Marea poveste de dragoste din viata Principesei

> Printesa Margareta este cunoscuta si pentru relatia din tinerete pe care a avut-o cu Gordon Brown, actualul premier al Marii Britanii din partea laburistilor. Povestea de dragoste dintre cei doi a inceput in Marea Britanie, in timpul studentei la Universitatea din Edinburgh. Chiar daca proveneau din medii diferite, relatia dintre cei doi a durat mai bine de cinci ani.
> Ruptura dintre socialistul Brown si tanara printesa s-a datorat principiilor politice pe care fiecare le sustineau. Conform unei declaratii aparute in cartea biografica a omului politic britanic, „Gordon Brown: The Biography", aparuta in 1998, un prieten apropiat al acestuia declara despre Printesa Margareta faptul ca „era dulce si draguta si, cu siguranta, era pregatita sa devina o sotie buna. Era si inteligenta, desi nu se compara cu el (n.r. -Brown), dar pareau facuti unul pentru celalalt".
> Chiar daca despartirea s-a produs acum mai bine de treizeci de ani, ambii si-au refacut vietile tarziu: Principesa Margareta s-a casatorit in 1996 cu Radu Duda, iar Brown s-a insurat cu Sarah Macaulay in anul 2000. Decis sa faca o cariera in fotbal, Brown a suferit in timpul unui meci un accident in urma caruia ambele retine i s-au desprins. Complicatiile si operatiile ulterioare l-au determinat sa renunte la sport si sa se dedice unei altei activitati fata de care prezenta interes, politica, si careia i-a ramas fidel intreaga viata. Ulterior, avea sa declare faptul ca a regretat ca nu si-a temperat convingerile politice si nu a reusit sa se casatoreasca cu Printesa Margareta.
SUCCESIUNE
Ordinea la Coroana Casei Regale a Romaniei

> 1. ASR Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei;

> 2. ASR Principesa Elena a Romaniei (a doua fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana);

> 3. Nicolae de Roumanie Medforth Mills (fiul Elenei, nepotul Regelui, care va deveni ASR Principele Nicolae al Romaniei la 1 aprilie 2010, la implinirea varstei de 25 de ani);

> 4. Elisabeta Karina de Roumanie (fiica Elenei);

> 5. ASR Principesa Irina a Romaniei (a treia fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana);

> 6. Michael de Roumanie Kreuger (fiul Irinei);

> 7. Angelica de Roumanie Kreuger (fiica Irinei);

> 8. ASR Principesa Sofia a Romaniei (a patra fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana);

> 9. Elisabeta Maria Biarneix (fiica Sofiei);

> 10. ASR Principesa Maria a Romaniei (a cincea fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana)

vineri, 4 ianuarie 2008

ANUL SOBOLANULUI ROMAN vazut de Andreea PORA

SPRE BUCURIA NOASTRA - ROMANIA LIBERA
NU A MURIT ASA CUM PREVIZIONA   Andrei BADIN MAI DEUNAZI -
SI NICI ANDREEA PORA NU A PLECAT DE LA "RL",
ASA CUM PREVEDEAU UNII ANALISTI DIN ZIARE CONCURENTE...
IATA  PREVIZIUNEA POLITICA PENTRU 2008 IN VIZIUNE ASTROLOGICA CHINEZEASCA  SCRISA DE Andreea PORA






Andreea Pora
Vineri, 04 Ianuarie 2008

Primul sondaj al anului arata ca 22,7% dintre romani isi doresc "liniste in tara". Nimic nou sub soare, din '90 incoace, incepand cu Piata Universitatii, linistea a fost acel tratament alternativ, un soi de bioenergie combinata cu infuzii de plante autohtone sau exotice, administrat in doze elefantine unui popor iesit din operatiile nereusite si repetate executate nedibaci de clasa politica. Cand nimic nu mergea cum trebuie, linistea era scoasa pe taraba la pret de dumping. In spatele ei s-au pitit pe rand Ion Iliescu, marele chemator la pacile nationale de la Snagov, si Calin Popescu Tariceanu, razgandacul alegerilor anticipate. Ca orice drog ieftin si de proasta calitate, linistea creeaza dependenta, asa ca nu e de mirare ca si in 2008 romanii isi doresc, dupa sanatate si pensii marite,liniste.
Vestea proasta e ca, in buna traditie a ultimilor optsprezece ani, mult-dorita si nazuroasa liniste nu isi va prea arata fata. Motivele sunt simple: anul debuteaza cu scumpiri la toate cele. Mancarea, carburantii, RCA-urile, TVA-urile, gazele si serviciile proaste vor avea preturi crescute, cu mult peste procentele pe care Guvernul le-a dat in plus la pensii, ajutoare sociale si alocatii pentru copii. Cele peste 20 de modificari fiscale care au intrat invigoare de la 1 ianuarie nu aduc nici ele vesti bune, daca ne gandim ca firmele imobiliare vor plati un TVA de 19%, iar microintreprinderile un impozit de 2,5%.Linistea tarii nu va avea insa nici o sansa din cauza ca 2008 va fi un an electoral la patrat. Deja partidele si-au turat motoarele pentru alegerile locale, lucru ce s-a vazut la marea imparteala a bugetului de stat, iar parlamentarelevor fi decisive pentru stabilirearaportului de forte. Nou-creatul PD-L, cu Basescu la timona, nu se va da in laturi de la nimic pentru a cuceri cele minimum 40 de procente necesare pentru o guvernare relativ stabila. Misiunea nu este simpla, daca ne gandim doar la impunerea in constiinta electoratului a noii titulaturi si la evitarea disensiunilor inerente intre oamenii lui Boc si cei ai lui Stolojan, legati deocamdata doar prin odgonul prezidential. Mesajul anticoruptie, demonetizat prin folosinta excesiva si caragieleasca, si-a pierdut puterea de atractie pentru o buna parte a electoratului activ, asa incat PD-L va trebui sa gaseasca metode de rebranduire. Componenta liberala a noului partid nu este nici ea clar definita, ba mai mult, exista posibilitatea ca printr-o strategie abila PNL sa recastige terenul pierdut. Cat despre locomotiva Basescu, pare sa-si fi pierdut suflul si imaginatia, dovada discursul lamentabil din noaptea de Revelion.
Framantare va fi si pe frontul PNL si PSD. Liberalii vor fi nevoiti sa continue politica populismului si sa acorde sprijin social-democratilor in alegerile locale, presati fiind sa-si plateasca astfel nota ramanerii la guvernare. Este de asteptat o remaniere guvernamentala, o revigorare a factiunii radicale reprezentata de cativa dintre vicepresedintii partidului, o politica axata pe demonizarea lui Basescu si a asa-zisului partid prezidential, dar si o incercare de a prelua cateva dintre temele majore ale acestuia. PSD-ul lui Mircea Geoana, desi prins intre chinga baronilor locali si gruparea Iliescu, va incerca a mia oara o cosmetizare a imaginii in sensul partidului reformist si european. Esecul este previzibil, dar acest lucru va conta mai putin in contextul luptei interne pentru putere, nefiind exclus ca ruptura sa fie provocata de clujenii dornici sa iasa la rampa cu un partid regional. In fapt, ambele partide au aceleasi probleme: lipsa unei identitati clare si a unui lider.
Celelalte partide au doar framantari existentiale, adica de supravietuire, motiv pentru care se vor alia celor care vor bloca in Parlament legea votului uninominal si le vor oferi formule convenabile de alianta. Primele pe lista, fara voia lor, sunt PRM, PNG si PC. Pe de alta parte, eventualul esec al uninominalului va fi puternic speculat de PD-L, care il va transforma ipocrit in tema de campanie. In final, toata lumea va rasufla usurata, pentru ca uninominalul presupune candidati competenti, cu imagine buna si finantare nu prea corupta, pe care nici un partid nu-i are.
Cei 22,7% romani dornici de liniste vor avea totusi un motiv de multumire, pe principiul caprei vecinului. Nici la altii nu se intrevede a fi mai bine. Rusia si America se vor confrunta si ele cu alegeri tensionate, iar lumea unipolara se clatina. Doar in Romania va fi insa Anul sobolanului electoral pursange.

duminică, 30 decembrie 2007

Andrei Bădin: În spatele uşilor închise: Regele Mihai:"Americanii si englezii ne-au lasat pe mana rusilor"

Andrei Bădin: În spatele uşilor închise: Regele Mihai:"Americanii si englezii ne-au lasat pe mana rusilor"

CURSE DE CAMILE SI IN ROMANIA,DE 18 ANI

ACESTA CURSA SE DESFASOARA DE VREO 18 ANI SI IN ROMANIA ,UNDE- CHIAR DACA NU ESTE UN DESERT- POLITICA SI POLITICIENII FAC CE FAC SA DEVINA...CAMILELE POPULARE RABDA,STRAMBA DIN NAS DAR NU REUSESC SA DARAME DIN SAUA SAU DIN SCAUN NICIUN GRANGUR MAI DE SOI,RABDA SI ALEARGA MAI DEPARTE ... BICIUITE SI FARA APA ...

Cursa de camile, desfasurata la Sweihan, circa 100 km sud de Dubai (Emiratele Arabe Unite) - 28 dec 2007 (AP Photo/Kamran Jebreili)

joi, 27 decembrie 2007

SECURITATEA ISI APARA SI ACUM OFITERII CARE AU NAPASTUIT NEAMUL ROMANESC - un interviu cu TICU DUMITRESCU IN ROMANIA LIBERA

Doar 362 de ofiteri de Securitate au fost aflati in sapte ani

Romania Libera - Joi, 27 Decembrie 2007

Presedintele AFDPR, Constantin Ticu Dumitrescu, cere Parlamentului sa adopte o lege a recunostintei comune pentru fostii detinuti politici si pentru revolutionari. "Aceasta lege a recunostintei naste o discrepanta strigatoare la cer, pentru ca nu poti sa-i acorzi unui revolutionar drepturi de zece ori mai mari decat unui fost detinut politic", ne-a declarat Ticu Dumitrescu. El solicita MAI (MIRA) sa respecte Legea 187, ignorata timp de opt ani, si sa predea arhivele. Ticu Dumitrescu mai cere ca MAN sa

finalizeze transferul arhivei de la Cernica. "De asemenea, sunt urgent necesare organizarea si cunoasterea continutului fiecarui dosar din aceasta imensa arhiva. Numai astfel vor putea fi gasite date concludente care ar produce surprize in viata noastra politica, si nu numai," ne-a declarat Ticu Dumitrescu. El a mai aratat ca este nevoie de personal la CNSAS, la arhiva si investigatii. Respingerea amendamentelor de catre Parlament care conduceau la simplificarea procedurii de deconspirare a ofiterilor de Securitate trebuie rezolvata, afirma Ticu Dumitrescu. El atrage atentia ca pana in prezent n-au fost publicati timp de sapte ani decat 362 de ofiteri de Securitate intrucat, potrivit Legii 187, trebuie depusa multa munca pentru intocmirea probatoriului si doi sau trei ani pentru a finaliza procedura unui caz.

» Cum comentati faptul ca intre fostii detinuti politici si revolutionari exista diferente in privinta atentiei si a drepturilor acordate?

— Imi exprim nemultumirea si revolta profunda, ca fost detinut politic, cat si ca presedintele al AFDPR, fata de modul in care sunt tratati fostii detinuti politici din Romania. Toate acestea au fost exacerbate de aparitia "Legii recunostintei", acordata revolutionarilor prin vot unanim de catre Parlament. Aceasta in vreme ce eu, de-a lungul celor 18 ani, a trebuit sa duc o lupta continua, incepand cu sustinerea in CPUN a DL 118/1990, pentru acordarea si, ulterior, pentru imbunatatirea unor modeste drepturi. N-as vrea sa se inteleaga ca as avea ceva impotriva revolutionarilor. Dimpotriva, eu cand spun "Revolutia din decembrie" am in fata oameni ca Dinca, Iosif, Maries, Dinescu, Caramitru, Iordache, Orban, ca si cei asemenea lor, care in mod real au avut curajul sa infrunte gloantele armatei si Securitatii. Aceasta ca sa nu mai vorbesc de eroii si ranitii revolutiei. Dar aceasta lege a recunostintei naste o discrepanta strigatoare la cer, pentru ca nu poti sa-i acorzi unui revolutionar drepturi de zece ori mai mari decat unui fost detinut politic. Intrucat, pe langa faptul ca detinutul politic a avut curajul sa infrunte comunismul, a indurat cu anii martirajul temnitelor comuniste si au ramas el si familia sa stigmatizati pe viata. Acum ultimii supravietuitori ai acestei categorii se sting intr-un ritm dramatic, multi dintre ei in mizerie si suferinta. De aceea, sunt obligat sa adresez Parlamentului rugamintea de a adopta o lege a recunostintei comuna si fara nici o exceptie, cu maximum de urgenta, pentru beneficiarii Decretului-lege 118 si pentru revolutionari. stiu ca exista tot felul de categorii si oameni care au avut de suferit in comunism, dar nu au infruntat glontul sau tortura anchetatorilor securisti, precum si temnitele comuniste.

» Ati vorbit recent la o intrunire a Consiliului National al AFDPR de demisia dumneavoastra din CNSAS. La ce hotarare ati ajuns?
— Am reluat de fapt aceasta intentie a mea, de fiecare data respinsa cu vot unanim de AFDPR. Sunt insa reactii publice de nemultumire si chiar unele acuzatii care mi se aduc, in sensul ca eu ma preocup de informatori, si nu de ofiterii de Securitate. In aceste conditii este bine sa se stie ca in cei sapte ani de activitate CNSAS nu a dat decizii de informatori ai Securitatii decat pentru 56 de persoane. Este adevarat ca la cererile de deconspirare a unor informatori adresate CNSAS de victimele acestora au fost descoperiti de circa 600 de informatori, a caror identitate a fost comunicata victimelor respective, petentilor, asa cum ne obliga legea. In afara acestor motivatii se impune sa-mi organizez altfel programul de viata si de munca, intrucat sunt implicat in prea multe activitati. Asa, spre exemplu, cred ca ar trebui sa incep prin a ma retrage din conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, unde, de altfel, n-am putut participa decat la o singura sedinta. La toate acestea se mai adauga implicarea mea din ce in ce mai intensa in scrierea ciclului de carti pe l-am denumit "Memorie si documente". In sfarsit, dupa tot felul de amanari, am semnat un contract cu editura Polirom pentru volumul unu. Cartile pe care le scriu vor avea un cuprins larg si se vor baza, in afara primei parti a volumului unu, pe date si documente. Ele vor deveni din ce in ce mai interesante, pe masura ce ne apropiem de timpul prezent. Asadar, vor aparea pana prin martie 2008 cele trei carti ale volumului unu, intitulat "Marturii si documente". Urmatoarele volume vor avea titlurile "In memoriam", "Remember", "Lumini si umbre", "Nomina odiosa", "PNT: Maretie si decadere".

» Care e situatia mutarii in noul sediu al CNSAS?

— Datorita interventiei primului ministru si ajutorului financiar respectiv, CNSAS se muta in sfarsit intr-un sediu mai spatios. Dupa cum trebuie sa recunoastem ca, datorita interventiei presedintelui Basescu, serviciile au predat o mare parte din arhive, institutia devenind astfel, din 2006, cu adevarat functionala.

» Este in regula acum?
— Paradoxal, nu! Pentru ca un om care a gandit si a initiat legea dupa care lucreaza aceasta institutie este absoluta nevoie de mult mai multi oameni la arhiva si investigatii. Ne apropiem de doua milioane de dosare primite la gramada in timp de nici doi ani. Lipsa de personal este normal sa se rasfranga in realizarea unui ritm raportat la volumul de lucru si in eficienta activitatii noastre. Asteptam ca, in sfarsit, MAI (MIRA) sa respecte Legea 187, pe care o ignora total de opt ani si sa predea arhivele, iar MAN sa finalizeze predarea arhivei de la Cernica. De asemenea, sunt urgent necesare organizarea si cunoasterea continutului fiecarui dosar din aceasta imensa arhiva. Numai astfel vor putea fi gasite date concludente care ar produce surprize in viata noastra politica si nu numai.


Respingerea amendamentelor de catre Parlament care conduceau la simplificarea procedurii de deconspirare a ofiterilor de securitate trebuie neaparat rezolvata. Intrucat, asa cum prevede acum Legea 187, trebuie multa munca pentru intocmirea probatoriului si doi-trei ani pentru a finaliza procedura unui caz. Asa se face ca pana astazi n-au fost publicati timp de sapte ani decat 362 de ofiteri de Securitate. Se pune si aici intrebarea daca in acest ritm, pentru a finaliza deconspirarea lor, n-am avea nevoie de un deceniu.

» Ati avut o situatie conflictuala cu Dorin Dobrincu, unul dintre editorii raportului Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste.

— Intr-un fel da, pentru ca atata vreme cat voi mai avea de trait nu pot accepta sa fie falsificata, denaturata chiar istoria perioadei ai carei actori am fost cei care am cunoscut cu propria viata suferinta, adevarul acelor vremuri si dimensiunile reale ale ororilor securisto-comuniste. Or, astazi sunt ingrozit ca unii istorici mai tineri iau drept bune datele lasate de Securitate in scopul stergerii sau diminuarii acestor crime si faradelegi. Raportul, in intregul sau, este cel mai important document intocmit pana acum in Romania privind ororile comunismului. Eu m-am referit strict la capitolul scris de profesorul universitar Boldur Latescu in numele AFDPR. Or, in acest text, dl Dobrincu si-a permis, intr-o nota de subsol a unei pagini, sa infirme numarul de doua milioane de victime ale comunismului, reducand totul la 350.000. Interventia domniei sale, pe langa faptul ca este neprofesionala si incorecta, o consider si ireverentioasa.

60 DE SECUNDE
Despre disputa dintre Biserica si CNSAS

» Cum comentati reactia unor fete bisericesti privind deconspirarea?

— Din punctul meu de vedere nu a existat nici o disputa cu vreun prelat si mai ales cu biserica. Eu sunt crestin-ortodox si sunt constient, mai mult decat oricand, de rolul si importanta bisericii intr-o societate ca a noastra. Vorbind de deconspirarea preotilor, asa cum este stiut, in proiectul de lege Ticu nici nu am inclus aceasta categorie. Insa in clipa cand a fost votata legea si am jurat pe Biblie in fata Parlamentului, eu ma simt in primul rand obligat moral sa respect legea asa cum a iesit. Deci, daca prelatii nostri se pot supara pe cineva, sa se supere pe cei care au propus introducerea acestor prevederi, ca si pe cei care au votat-o. Oricum, asa cum am mai spus, m-a durut faptul ca inaltii nostri ierarhi ii condamna pe cei care in cadrul deconspirarii Securitatii au ales calea marturisirii si a caintei. Dupa cum nu pot fi de acord cu acel preacucernic parinte care, intr-o discutie telefonica cu un membru al Colegiului, a tinut sa ne ameninte ca va cere Parlamentului desfiintarea CNSAS.

Totalul afișărilor de pagină

Contor securisti si turnatori pe CNSAS

1