"
duminică, 24 ianuarie 2010
Minciuni proaspete marca Ion Iliescu: majoritatea revoluţionarilor din 1989 au fost membri PCR
Minciuni proaspete marca Ion Iliescu: majoritatea revoluţionarilor din 1989 au fost membri PCR: "Ion Iliescu a glăsuit într-o dezbatere la Institutul Social Democrat, despre care ne informează “România Liberă” din 22 ianuarie 2010 (linc): “La noi auzim tot felul de aberaţii de genul confiscarea Revoluţiei de foştii comunişti. Ceea ce este un fals. Revoluţia din 1989 nu a fost o revoluţie de dreapta, membrii de partid au fost [...]"
"
Basarabia: Sarma ghimpata de la frontiera cu Romania va fi topita si va fi construit un pod peste Prut
S-a gasit solutia cu sarma ghimpata de la granita cu Romania....
Basarabia: Sarma ghimpata de la frontiera cu Romania va fi topita si va fi construit un pod peste Prut: "Sarma ghimpata de la granita dintre Republica Moldova si Romania va fi topita, iar din metalul obtinut va fi construit un pod intre cele doua tari, a declarat joi ministrul moldovean al Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor, Anatol Salaru,...
Pentru articolul complet, va rugam sa vizitati blogul Tribuna-Basarabiei.blogspot.com
"
Basarabia: Sarma ghimpata de la frontiera cu Romania va fi topita si va fi construit un pod peste Prut: "Sarma ghimpata de la granita dintre Republica Moldova si Romania va fi topita, iar din metalul obtinut va fi construit un pod intre cele doua tari, a declarat joi ministrul moldovean al Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor, Anatol Salaru,...
Pentru articolul complet, va rugam sa vizitati blogul Tribuna-Basarabiei.blogspot.com
APELUL catre PRESEDINTELE BASESCU si PRESEDINTELE GHIMPU pentru unitatea poporului roman semnat de 35 de organizatii civice si sindicale !
PRELUARE DE PE SITUL ASOCIATIEI 21 DECEMBRIE 1989
www.asociatia21decembrie.ro
Apel în 5 puncte către PreşedinteleBăsescu si Preşedintele Ghimpu
www.asociatia21decembrie.ro
Apel în 5 puncte către PreşedinteleBăsescu si Preşedintele Ghimpu
- apel semnat de 35 de organizaţii civice şi sindicale -
________________________________________Apel către
Preşedintele României şi Preşedintele Republicii Moldova
pentru unitatea naţională a poporului român
E.S. D-LUI PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI – TRAIAN BĂSESCU
E.S. D-LUI PREŞEDINTE AL REPUBLICII MOLDOVA – MIHAI GHIMPU
Bucureşti, 21 Ianuarie 2010
Stimate Domnule Preşedinte al României,
Stimate Domnule Preşedinte al Republicii Moldova,
Anul trecut s-au împlinit 70 de ani de la semnarea pactului dintre cei mai mari criminali ai istoriei – Stalin şi Hitler. Consecinţele acestui pact au fost ilegitime şi criminale inclusiv faţă de România şi poporul român. Parlamentul European a adoptat anul trecut, cu o largă majoritate, rezoluţia prin care ziua de 23 August a fost declarată Ziua europeană a victimelor stalinismului şi nazismului.
Spre ruşinea noastră, românii din Basarabia şi din nordul Bucovinei sunt încă victime ale Pactului Hitler-Stalin. Dintre ţările care au îndurat consecinţele ilegitime şi criminale ale acestui pact (ţările baltice, România şi Polonia), doar noi nu am dat dovadă de demnitate naţională şi nu am acţionat pentru ca asemenea consecinţe să nu mai existe, în condiţiile în care Uniunea Sovietică s-a desfiinţat pe cale paşnică încă din 1991.
Avem datoria morală şi dreptul legitim de a condamna Pactul Stalin-Hitler şi consecinţele lui ca ilegitime şi criminale.
În numele sutelor de mii de compatrioţi care au murit pentru unirea tuturor românilor, cu ocazia aniversării Unirii Principatelor Române din 24 Ianuarie 1859, vă cerem să acţionaţi cu demnitate pentru unitatea naţională a poporului român.
A s t f e l :
1). Vă cerem să înfiinţaţi Comisia prezidenţială a României şi a Republicii Moldova pentru analiza consecinţelor Pactului Hitler-Stalin asupra României şi asupra poporului roman.
2). Vă cerem să condamnaţi în numele poporului român Pactul Stalin-Hitler şi consecinţele lui ca ilegitime şi criminale. Această condamnare trebuie făcută în deplină cunoştinţă de cauză, în baza viitorului raport al respectivei comisii, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României şi în faţa Parlamentului Republicii Moldova.
3). Vă cerem să acţionaţi pentru condamnarea de către forurile competente internaţionale, a Pactului Stalin-Hitler şi a consecinţelor lui ca ilegitime şi criminale.
4). Vă cerem să acţionaţi pentru reintegrarea în România, în cadrul Uniunii Europene şi cu acordul forurilor competente internaţionale, a teritoriului românesc ocupat prin forţa armată de Uniunea Sovietică (Basarabia, Nordul Bucovinei, ţinutul Herţei şi Insula Şerpilor) ca urmare a Pactului Stalin-Hitler. Această reintegrare trebuie făcută în acelaşi spirit cu reunificarea Germaniei din 1990.
5). Vă cerem să acţionaţi pentru despăgubirea morală şi materială a poporului român şi a României faţă de crimele, fărădelegile şi abuzurile comise de Uniunea Sovietică împotriva României şi a cetăţenilor ei, nivelul şi modalităţile de despăgubire urmând a fi stabilite de o comisie recunoscută de forurile competente internaţionale.
Stimate Domnule Preşedinte al României,
Stimate Domnule Preşedinte al Republicii Moldova,
Sute de mii de soldaţi români şi-au dat viaţa în cele două războaie mondiale pentru realizarea celui mai important proiect din istoria românilor - unitatea naţională. Astăzi, România se poate reîntregi fără sacrificii umane. Stă în puterea noastră de a demonstra întregii lumi că Pactul Stalin-Hitler şi consecinţele lui au fost ilegitime şi criminale.
Soarta fraţilor noştri din Basarabia şi din nordul Bucovinei, care au îndurat cele mai abominabile crime şi fărădelegi ale comunismului începând din 1940, nu trebuie să rămână decisă de cei mai mari criminali ai istoriei, Stalin şi Hitler.
Pactul dintre Hitler şi Stalin (cunoscut ca Pactul Ribentropp-Molotov) a fost semnat la 23 august 1939, la Moscova, stipulând într-un protocol secret interesele sovietice de a anexa ţările baltice, estul Poloniei şi estul României (Basarabia). La 23 august 1939, nazismul şi comunismul şi-au dat mâna. Hitler şi Stalin au semnat un pact de "neagresiune" şi au împărţit ceea ce nu era al lor: ţările baltice, România şi Polonia. Acest pact a însemnat începutul dezastrelor naţionale pentru aceste ţări.
În iunie 1940, prin ultimatumul Guvernului sovietic care a ameninţat cu invazia armată imediată, România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice nu numai Basarabia, dar şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei, ultimele două neaparţinând niciodată Rusiei sau Uniunii Sovietice.
Teritoriul românesc ocupat de Uniunea Sovietică are o suprafaţă de 44.000 km2, fiind locuit în momentul cedării de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici români; după cedare, aceştia au fost supuşi deznaţionalizării forţate, persecuţiilor etnice, deportării (inclusiv în lagăre de muncă în Siberia), asasinatelor în masă, precum şi altor forme de exterminare; teritoriile româneşti au fost masiv colonizate cu populaţii alogene.
În 1948, insula Şerpilor, teritoriu românesc din Marea Neagră, a fost ocupat ilegitim de Uniunea Sovietică.
*
Anul trecut, zeci de mii de tineri români au fost reprimaţi de puterea comunistă din Republica Moldova pentru că au demonstrat pentru re-integrarea europeană a Basarabiei, scandând lozinci precum: „România nu uita, Basarabia e-a ta!", „Suntem români!", „Vrem să fim în Europa", „România – ultima salvare", „Libertate!", „Jos comuniştii!", „Jos comunismul!".
Stimate Domnule Preşedinte al României,
Stimate Domnule Preşedinte al Republicii Moldova,
Cităm din rezoluţia marii uniri din 1 Decembrie 1918:
„Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România".
Cităm din actul unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918:
"În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia, acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România".
Cităm din declaraţia de unire a Bucovinei cu România din 28 noiembrie 1918:
„Noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare, în numele Suveranităţii naţionale, hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României".
*
Menţionăm că solicitările noastre din prezentul apel sunt conforme cu cererile Proclamaţiei pentru decomunizarea României (pe care o anexăm în continuare), lansată simbolic la 23 august 2008, la 69 de ani de la semnarea Pactului Hitler-Stalin.
Avem convingerea că veţi acţiona cu demnitate pentru unitatea naţională a poporului român.
Bucureşti, 21 ianuarie 2010
Sorin Ilieşiu – vicepreşedintele Alianţei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismuluihttp://www.gds.ong.ro/apel.htm http://www.libertates.com/en/articles/40-appeal-for-the-condemnation-of-the-criminality-and-illegittimacy-of-communism.html
Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv
Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte
Societatea Timişoara, Florian Mihalcea – Preşedinte
Seniorii Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, Antonie Popescu
Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu – Vicepreşedinte
Grupul de acţiune Noii Golani
Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, dr.Traian Orban – Preşedinte
Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte
Fundaţia Culturală Memoria – filiala Argeş, prof.univ.Ilie Popa – Preşedinte
Fundaţia Icar, Dr. Camelia Doru – Preşedinte
Romanian-American Network Inc. NGO – Chicago, SUA - Steven V. Bonica – Preşedinte
Asociaţia Cives, Ioan Roşca – Preşedinte
Fundatia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Daniela Soros – Vicepreşedinte
Asociaţia Românilor din Australia, Mihai Maghiaru – Preşedinte
Organizaţia luptătorilor pentru apărarea drepturilor omului, I.Leşu – Preşedinte
Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români, Dan Drăghici – Preşedinte
Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice – Secţiunea Naţională România, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte
Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria, Radu Bărbulescu – Preşedinte
Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Preşedinte
L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte
Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – Preşedinte
Consiliul Român American, Neculai Popa – Preşedinte
Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Cătălin Giurcanu – Preşedinte
Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte
Asociaţia Apolitică "Societatea Târgovişte", Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte
Fundaţia Redarea Istoriei, jurist Păun Gabriel Virgil – Preşedinte
Fundaţia Ioan Bărbuş, Anca Maria Cernea – Preşedinte
Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte
Grupul văduvelor de eroi martiri
Federaţia sindicală "Solidaritatea – Virgil Săhleanu" a siderurgiştilor din România
Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara, Pompiliu Alămorean – Preşedinte
Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu – Preşedinte
Sindicatul Solidaritatea Hunedoara
Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Preşedinte
vineri, 22 ianuarie 2010
miercuri, 20 ianuarie 2010
SA SUSTINEM PETITIA PENTRU REDUCEREA PENSIILOR FOSTILOR SECURISTI SI ACTIVISTI COMUNISTI DE RANG ÎNALT
SUSTIN DIN TOATA INIMA PETITIA INITIATA DE SOCIETATEA "SSIR" SI VA PROPUN,PUTINILOR MEI VIZITATORI SA SUSTINERI ACEASTA INITIATIVA DE INDREPTARE MORALA VENITA CUM .
Este absolut necesar sa fie redactata cu cifre exacte o expunere de motive care sa cuprinda:
-numarul de securisti aflati in pensie,pensiile secrete minime si maxime ce le primesc si fondul bugetar total anual aferent acestei categorii
-numarul de activisti comunisti de rang inalt aflati in pensie,pensiile secrete minime si maxime ce le primesc si fondul bugetar total anual aferent acestei categorii
-raportul intre pensiile celor de mai sus si pensiile minime /maxime ale pensinarilor de rand
-calculul estimat de economii la bugetul anual de pensii
Incercari pe acest subiect au existat , dar nu au fost finalizate.
Este vreme ca societatea civila sa ia initiative,sa stranga semnaturi,sa provoace adevarate dezbateri care sa conduca la legiferarea acestei initiative - ca o continuare fireasca a Declaratiei Prezidentiale privind Condamnarea Comunismului.
Se poate,in Germania si Polonia s-a putut, de ce nu s-ar putea si in Romania.
Daca nu stim cum sa facem- sa cerem sprijin de la organizatii similare din fostele tari comuniste care au facut pasi importanti intru indreptarea morala a societatii romanesti !
Este absolut necesar sa fie redactata cu cifre exacte o expunere de motive care sa cuprinda:
-numarul de securisti aflati in pensie,pensiile secrete minime si maxime ce le primesc si fondul bugetar total anual aferent acestei categorii
-numarul de activisti comunisti de rang inalt aflati in pensie,pensiile secrete minime si maxime ce le primesc si fondul bugetar total anual aferent acestei categorii
-raportul intre pensiile celor de mai sus si pensiile minime /maxime ale pensinarilor de rand
-calculul estimat de economii la bugetul anual de pensii
Incercari pe acest subiect au existat , dar nu au fost finalizate.
Este vreme ca societatea civila sa ia initiative,sa stranga semnaturi,sa provoace adevarate dezbateri care sa conduca la legiferarea acestei initiative - ca o continuare fireasca a Declaratiei Prezidentiale privind Condamnarea Comunismului.
Se poate,in Germania si Polonia s-a putut, de ce nu s-ar putea si in Romania.
Daca nu stim cum sa facem- sa cerem sprijin de la organizatii similare din fostele tari comuniste care au facut pasi importanti intru indreptarea morala a societatii romanesti !
De la: www.memoria.ro <newsletter@memoria.ro>
Data: 20 ianuarie 2010, 16:23
Subiect:
PETITIE E PENTRU REDUCEREA PENSIILOR FOSTILOR SECURISTI SI ACTIVISTI COMUNISTI DE RANG ÎNALT
Transmitem abonatilor nostri urmatoarea Petiţie iniţiată de Societatea de Studii Istorice din Romānia (SSIR), Iaşi, 12 ianuarie 2010 si publicata ieri, 19 ianuarie 2010, in Revista 22.
Adeziunile pot fi trimise īn continuare la adresa asociatiassir@yahoo.com, sub forma: nume, profesie, oraşul de rezidenţă. Lista completă a semnatarilor petiţiei se găseşte pe site-ul: http://ssir.org.ro/.
Prin această petiţie, SSIR readuce īn atenţie solicitarea societăţii civile de reducere a pensiilor foştilor activişti comunişti de rang īnalt şi a responsabililor din aparatul represiv al Securităţii.
Această cerere a fost formulată de mai multe ori pānă acum, īn forme uşor diferite, de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romānia (2006), Grupul pentru Dialog Social (2007) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului īn Romānia (2008). Comisia Prezidenţială, care a declarat regimul comunist ca "ilegitim şi criminal", recomanda, īn Raportul Final, ca "foştii activişti comunişti de frunte, foştii conducători ai Securităţii, ai Miliţiei şi ai Ministerului de Interne, ai «Justiţiei» comuniste, foştii torţionari să nu poată beneficia de pensii peste nivelul minim al populaţiei". Grupul pentru Dialog Social a cerut, la rāndu-i, printr-un comunicat, „reducerea cuantumului pensiilor foştilor securişti la nivelul unei pensii medii din sistemul public". Īn fine, IICCR a iniţiat un proiect de lege prin care se stabilea ca pensiile responsabililor regimului comunist implicaţi īn acte de represiune pe motive politice să fie reduse la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.
Īn prezent, pensiile foştilor activişti comunişti şi angajaţi ai Securităţii sunt de cāteva ori mai mari decāt pensia medie. Reamintim că angajaţii Securităţii au fost pensionaţi după o lege specială, care i-a favorizat īn raport cu restul populaţiei. Activiştii şi securiştii au făcut parte dintr-un sistem de privilegii īnainte de 1989 şi au rămas privilegiaţi şi după revoluţie. Considerăm că este profund imoral ca promotorii unui sistem criminal să se bucure de impunitate īntr-un regim democratic şi, īn plus, să beneficieze de favoruri. Orice reformă care vizează modernizarea statului nu poate fi compatibilă cu onorarea acelora care au transformat statul īn instrument de represiune politică, īn perioada 1948-1989.
Īn contextul dezbaterilor legate de legea unică a pensiilor, solicităm Guvernului Romāniei să găsească, īmpreună cu societatea civilă şi instituţiile academice care se ocupă de studiul comunismului, o formulă legală, īn acord cu Constituţia Romāniei, prin care pensiile celor responsabili pentru nelegiuirile regimului comunist să fie reduse. Există precedente şi soluţii legale practicate īn alte ţări ieşite de sub dictaturi, īnregistrate īn literatura de specialitate privind aşa-numita „justiţie de tranziţie". Reducerea sau chiar eliminarea pensiilor s-au numărat printre măsurile luate īn Europa după 1945 īmpotriva responsabililor nazişti şi a colaboratorilor acestora din ţările aliate. Cāteva din statele est-europene post-comuniste au recurs, de asemenea, la sancţionarea celor responsabili de abuzurile comunismului prin reducerea pensiilor. Germania este cel mai cunoscut exemplu, iar Polonia, cel mai recent. De la 1 ianuarie 2010, pensiile a peste 24.000 de oficiali comunişti şi ofiţeri ai poliţiei politice din Polonia au fost diminuate cu peste 50%.
Īn condiţiile īn care Romānia a condamnat oficial regimul comunist, a venit vremea ca măsurile concrete de decomunizare să fie puse īn practică. Este nevoie de acestea ca semn reparatoriu faţă de victimele comunismului şi pentru a arăta că īncălcarea drepturilor omului, a legilor şi normelor democratice nu rămāne nesancţionată.
Petiţie iniţiată de Societatea de Studii Istorice din Romānia, Iaşi, 12 ianuarie 2010. Adeziunile pot fi trimise īn continuare la adresa asociatiassir@yahoo.com, sub forma: nume, profesie, oraşul de rezidenţă. Lista completă a semnatarilor petiţiei se găseşte pe site-ul: http://ssir.org.ro/.
SEMNATARI:
Membrii Societăţii de Studii Istorice din Romānia: Dorin Dobrincu, Bogdan Maleon, Florea Ioncioaia, Adrian Cioflāncă, Andrei Muraru, Ovidiu Buruiană, Leonidas Rados, Liviu Brătescu, Mihai Chiper, Arcadie Bodale, Cătălin Botoşineanu.
Gabriel Liiceanu (filosof, Bucureşti), Norman Manea (scriitor, New York), Dumitru Ţepeneag (scriitor, Paris), Ana Blandiana (poetă, Bucureşti), Romulus Rusan (scriitor, Bucureşti), Dan Petrescu (scriitor, Iaşi), Dan Lungu (scriitor, Iaşi), Caius Dobrescu (scriitor, prof. univ., Braşov), Ruxandra Cesereanu (scriitoare, Cluj), Doina Jela (scriitoare, Bucureşti), Ion Zubaşcu (scriitor, Bucureşti), Chris Tănăsescu (poet, prof. univ., Bucureşti), Radu Negrescu-Suţu (jurnalist, scriitor, Paris), Liviu Antonesei (scriitor, Iaşi), Nicolae Manolescu (critic literar, Bucureşti), Traian Ştef (scriitor, Oradea), Radu Ulmeanu (scriitor, editor, Satu Mare), Vasile Baghiu (scriitor, Piatra Neamţ), Şerban Foarţă (scriitor, Timişoara), Tania Radu (scriitoare, Bucureşti), Dan Sociu (scriitor, Bucureşti), Daniel Vighi (scriitor, Timişoara), Ioan Muslea (scriitor, Cluj), Virgil Diaconu (poet, Piteşti)
Nestor Ratesh (jurnalist pensionar, Bucureşti), Carmen Muşat (publicist, Bucureşti), Andreea Pora (jurnalist, Bucureşti), Ioan T. Morar (scriitor, jurnalist, Bucureşti), Dan Tapalagă (jurnalist, Bucureşti), Horaţiu Pepine (jurnalist, Bucureşti), Hannelore Baier (jurnalist, Sibiu), Toni Hriţac (jurnalist, Iaşi), Ovidiu Şimonca (jurnalist, Bucureşti), Emilia Chiscop (jurnalist, Iaşi), Alin Fumurescu (publicist, Bloomington, IN, SUA), Grigore L. Culian (editor, New York, SUA), Liviu Tofan (jurnalist, Bucureşti), Cristi Ţepeş (redactor tv, Bucureşti), Vera J.Luchian Patton (editor media, Los Angeles, CA-USA), Dwight Luchian-Patton (publisher, Los Angeles, CA-USA), Decebal Constantin Nicolae (jurnalist, Piteşti), Lucian George Rotaru (director sucursală radio, Constanţa)
Michael Shafir (prof. univ., Cluj), Vladimir Tismăneanu (prof. univ., Washington, D.C., SUA), Daniel Barbu (prof. univ., Bucureşti), Cristian Preda (prof. univ., deputat european, Bucureşti), Lucian-Dumitru Dīrdală (politolog, Iaşi), Raluca Grosescu (politolog, Bucureşti)
Sanda Golopenţia (prof. univ., Providence - Rhode Island, SUA), Constantin Eretescu (etnolog, Providence, Rhode Island, SUA), Katherine Verdery (prof. univ., New York, SUA), Gail Kligman (prof. univ., Los Angeles, SUA), Lavinia Stan (prof. univ. asociat, Antigonish – Nova Scotia, Canada), Smaranda Vultur (conf. univ., Timişoara), Monica Ciobanu (sociolog, Plattsburgh - New York, SUA), Viorel Rogoz (prof. univ., Baia Mare), Cristina-Rodica Poponete (sociolog, Tilburg, Olanda), Adrian Neculau (prof. univ., Iaşi)
Andrei Pippidi (istoric, Bucureşti), Mihnea Berindei (istoric, Paris), Leon Volovici (istoric, Ierusalim), Dennis Deletant (istoric, Londra), Andrei Oişteanu (cercetător, Bucureşti), Marius Oprea (istoric, Bucureşti), Stejărel Olaru (istoric, Bucureşti), Cristian Vasile (istoric, Bucureşti), Antal Lukacs (prof. univ., Bucureşti), Armand Goşu (istoric, Bucureşti), Cristian Luca (conf. univ., Galaţi), Felicia Waldman (istoric, Bucureşti), Alexandru Barnea (istoric, Bucureşti), Alexandru-Florin Platon (prof. univ., Iaşi), Florin Ţurcanu (istoric, Bucureşti), Lucian Nastasă-Kovacs (istoric, Cluj), Stefano Bottoni (istoric, Bologna, Italia), Cristina Petrescu (istoric, Bucureşti), Dragoş Petrescu (istoric, Bucureşti), Virgiliu Ţārău (istoric, Cluj), Ottmar Traşcă, (cercetător ştiinţific, Cluj), Mihail Neamţu (istoric al ideilor, Arad), Alina Pavelescu (istoric, Bucureşti), Igor Caşu (istoric, Chişinău), Ioana Boca (istoric, Bucureşti), Şerban Marin (medievist, Bucureşti), Germina Nagāţ (specialist CNSAS, Bucureşti), Flori Bălănescu (istoric, Bucureşti), Dinu Zamfirescu (istoric, Bucureşti), Andi Mihalache (istoric, Iaşi), Robert Fürtös (muzeograf, Sighet), Novak Zoltan (istoric, Tārgu Mureş), Cătălina Mihalache (istoric, Iaşi), Irina Nastasă (istoric, Cluj/München), Clara Mareş (cercetător, Bucureşti), Anca Şincan (istoric, Tārgu Mureş), Florin Cīntic (prof. univ., Iaşi), Mircea Munteanu (istoric, Washington, D.C., SUA), Gabriel Catalan (istoric, arhivist, Bucureşti), Frans Adriaen van Helsdingen (istoric, Leiden, Olanda), Daniel Nazare (istoric, Braşov), Dan-Tudor Ionescu (cercetător, Bucureşti), Constanţa Vintilă-Ghiţulescu (cercetător, Bucureşti), Şerban-Liviu Pavelescu (istoric, Bucureşti), Gina Pană (istoric, Bucureşti), Mircea Stănescu (istoric, Bucureşti), Liviu Pleşa (istoric, Bucureşti), Elisabeta Neagoe-Pleşa (istoric, Bucureşti), Iuliu Cracană (cercetător, Bucureşti), Mihaela Sitariu (doctorand, London-Ontario, Canada)
Adrian Poruciuc (prof. univ., Iaşi), Dorin Popa (prof. univ., Iaşi), Petru Ursache (prof. univ., Iaşi), Edit Szegedi (conf.univ., Cluj), Mircea Păduraru (prep. univ., Iaşi), Dănuţ Jemna (conf. univ., Iaşi)
Emil Bartoş (conf. univ., Timişoara), Lucian Turcescu (prof. univ. asociat, Montreal, Canada), Corneliu Constantineanu (conf. univ., Timişoara), Dănuţ Mănăstireanu (teolog, Iaşi), Marius David Cruceru (conf. univ., pastor, Oradea), Alexandru Nădăban (teolog, Arad), Emil Meştereagă (lect. univ., Bucureşti), Emanuel Conţac (asist. univ., Bucureşti), Vasilică Croitor (pastor, Medgidia), Cojocea Gabriel (licenţiat Teologie, Constanţa)
Radu Chiriţă (lect. univ., Cluj), Dragoş Marcu (avocat, Bucureşti), Eugenia Crāngariu (avocat, Bucureşti), Ion Beuca (jurist, Poienile de sub Munte, jud. Maramureş)
Alexandru Herlea (fost ministru, prof. univ., Montbéliard, Franţa), Ilie Popa (prof. univ., Piteşti), Nicolae Constantinescu (prof.dr., Bucureşti), Constantin Pătrăşcoiu (lect. univ., Craiova), Daniela Ştefania Drăgoi (dr. inginer, Braşov), Mihaela Horea (inginer IT, Cluj), George Onofrei (inginer, Galaţi), Aurel Vlad (inginer, New York), Virgil Ciucă (inginer, New York), Despina Vestea (inginer chimist, Bucureşti), Ioan Andone (inginer şi economist, Bacău), Emanuel Fedur (inginer, Sighetu Marmaţiei), Simion Barbu-Pārvu (inginer, Bucureşti)
Radu Filipescu (inginer, Bucureşti), Gabriel Andreescu (conf. univ. SNSPA, Bucureşti), Vera Cīmpeanu (consultant şi trainer ONG, Bucureşti), Cristian Pīrvulescu (politolog, Bucureşti), Lidia Gheorghiu Bradley (filolog si publicist, München), Ştefana Bianu (membră a Comitetului de onoare al IICCR, Paris), Smaranda Enache (filolog, Tārgu Mureş), Elek Szokoly (publicist, Tārgu Mureş), Neculai Popa (CMR, Los Angeles, CA-USA), Constantin Geangu (director, fost deţinut politic), Toma Kassovitz (supraveţuitor al Holocaustului, Piteşti)
Victor Rebengiuc (actor, Bucureşti), Marin Marian-Balaşa (muzicolog, Bucureşti), Anca Măniuţiu (conf. univ., Cluj), Mihai Măniuţiu (regizor, prof. univ., Cluj), Sorin Ilieşiu (regizor, scenarist, Bucureşti), Anca Similar (asist. univ., Cluj), Nick Sava (artist, Iaşi), Ioana Voicu-Arnăuţoiu (conf. univ., Bucureşti), Cornel Ţăranu (compozitor, Cluj), Maria Felicia Becker-Brindea (coregraf, Luxembourg), Alexandru Fronea (designer, Bucureşti)
Lidia Bodea (filolog, Bucureşti), Daniel-Sorin Farcaş (editor, Oradea), Mihaela Cartiş (corector, Bucureşti), Mihai Niţă (tehnoredactor, Brăila)
Carmen Gache (biolog, Iaşi), Dan L. Duşleag (medic, prof. univ., Bloomington, Indiana, SUA), Florentina Bocioc (psihoterapeut, Bucureşti), Viorel Ion Pīslaru (medic veterinar, Bucureşti), Lucia Duşleag (medic pensionar, Toronto, Canada), Adriana Panaitescu (medic, Iaşi), Daniela Nadaban (psiholog clinician, psihoterapeut, Arad)
Maria Mureşan (prof. univ., Bucureşti), Gheorghe Cāmpeanu (consultant financiar, Washington, D.C., SUA), Cezar Pesclevei (director vānzări, Gura Humorului), Horaţiu Călinescu (economist, Bucureşti), Theodor Nicola Fronea (management turism, Bucureşti)
Camelia Gavrilă (director liceu, Iaşi), Emil Moise (profesor, Buzău), Elena Ilie (profesor, Brăila), Valentin Teodorescu (profesor, Frankfurt am Main), Daniela Ţăranu (profesor, Cluj), Ghiuner Acmola (profesoară pensionară, Constanţa), Florin Chivoci (profesor, Piteşti), Ileana-Cătălina David (profesoară, Bucureşti), Genelica Enache (profesor , Codlea, jud. Braşov), Elena Cărunta (īnvăţătoare, Ocna Mureş, jud. Alba)
George Tudorie (doctorand in filosofie, Budapesta), Luca Vlad (student, Cluj-Napoca), Mihai Ciucanu (student, Bucureşti), Alin Cuc (masterand, Cluj-Napoca), Bogdan Emanuel Răduţ (student, Craiova), Darius Blaj (student, Sānmihaiu German, jud. Timiş), Nicolae Ciocan (student, Făgăraş şi Zurich, Elveţia)
Cătălin Vasile (cadru militar, Galaţi), Daniel Creţu (liber profesionist, Germania), Carmen Alexandrescu (inginer pensionar, Bucureşti), N. Popa (pensionar, Los Angeles), Constantin Chirilă (pensionar, Iaşi), Livius Butura (pensionar, New-York), Corneliu Constantinescu (pensionar, Benglen, Elveţia)
Stela Iusco (Satu Mare), Gabriela Mitru (Baia Mare), Georgeta Iusco (Dragomireşti, jud Maramureş), Gheorghe Neagu (Bucureşti), Ana Ciucan Ţuţuianu (Bucureşti), Lucian Toderaş, Ion Lazu, Lidia Lazu, Octav Popescu
Subiect:
PETITIE E PENTRU REDUCEREA PENSIILOR FOSTILOR SECURISTI SI ACTIVISTI COMUNISTI DE RANG ÎNALT
Transmitem abonatilor nostri urmatoarea Petiţie iniţiată de Societatea de Studii Istorice din Romānia (SSIR), Iaşi, 12 ianuarie 2010 si publicata ieri, 19 ianuarie 2010, in Revista 22.
Adeziunile pot fi trimise īn continuare la adresa asociatiassir@yahoo.com, sub forma: nume, profesie, oraşul de rezidenţă. Lista completă a semnatarilor petiţiei se găseşte pe site-ul: http://ssir.org.ro/.
Prin această petiţie, SSIR readuce īn atenţie solicitarea societăţii civile de reducere a pensiilor foştilor activişti comunişti de rang īnalt şi a responsabililor din aparatul represiv al Securităţii.
Această cerere a fost formulată de mai multe ori pānă acum, īn forme uşor diferite, de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romānia (2006), Grupul pentru Dialog Social (2007) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului īn Romānia (2008). Comisia Prezidenţială, care a declarat regimul comunist ca "ilegitim şi criminal", recomanda, īn Raportul Final, ca "foştii activişti comunişti de frunte, foştii conducători ai Securităţii, ai Miliţiei şi ai Ministerului de Interne, ai «Justiţiei» comuniste, foştii torţionari să nu poată beneficia de pensii peste nivelul minim al populaţiei". Grupul pentru Dialog Social a cerut, la rāndu-i, printr-un comunicat, „reducerea cuantumului pensiilor foştilor securişti la nivelul unei pensii medii din sistemul public". Īn fine, IICCR a iniţiat un proiect de lege prin care se stabilea ca pensiile responsabililor regimului comunist implicaţi īn acte de represiune pe motive politice să fie reduse la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.
Īn prezent, pensiile foştilor activişti comunişti şi angajaţi ai Securităţii sunt de cāteva ori mai mari decāt pensia medie. Reamintim că angajaţii Securităţii au fost pensionaţi după o lege specială, care i-a favorizat īn raport cu restul populaţiei. Activiştii şi securiştii au făcut parte dintr-un sistem de privilegii īnainte de 1989 şi au rămas privilegiaţi şi după revoluţie. Considerăm că este profund imoral ca promotorii unui sistem criminal să se bucure de impunitate īntr-un regim democratic şi, īn plus, să beneficieze de favoruri. Orice reformă care vizează modernizarea statului nu poate fi compatibilă cu onorarea acelora care au transformat statul īn instrument de represiune politică, īn perioada 1948-1989.
Īn contextul dezbaterilor legate de legea unică a pensiilor, solicităm Guvernului Romāniei să găsească, īmpreună cu societatea civilă şi instituţiile academice care se ocupă de studiul comunismului, o formulă legală, īn acord cu Constituţia Romāniei, prin care pensiile celor responsabili pentru nelegiuirile regimului comunist să fie reduse. Există precedente şi soluţii legale practicate īn alte ţări ieşite de sub dictaturi, īnregistrate īn literatura de specialitate privind aşa-numita „justiţie de tranziţie". Reducerea sau chiar eliminarea pensiilor s-au numărat printre măsurile luate īn Europa după 1945 īmpotriva responsabililor nazişti şi a colaboratorilor acestora din ţările aliate. Cāteva din statele est-europene post-comuniste au recurs, de asemenea, la sancţionarea celor responsabili de abuzurile comunismului prin reducerea pensiilor. Germania este cel mai cunoscut exemplu, iar Polonia, cel mai recent. De la 1 ianuarie 2010, pensiile a peste 24.000 de oficiali comunişti şi ofiţeri ai poliţiei politice din Polonia au fost diminuate cu peste 50%.
Īn condiţiile īn care Romānia a condamnat oficial regimul comunist, a venit vremea ca măsurile concrete de decomunizare să fie puse īn practică. Este nevoie de acestea ca semn reparatoriu faţă de victimele comunismului şi pentru a arăta că īncălcarea drepturilor omului, a legilor şi normelor democratice nu rămāne nesancţionată.
Petiţie iniţiată de Societatea de Studii Istorice din Romānia, Iaşi, 12 ianuarie 2010. Adeziunile pot fi trimise īn continuare la adresa asociatiassir@yahoo.com, sub forma: nume, profesie, oraşul de rezidenţă. Lista completă a semnatarilor petiţiei se găseşte pe site-ul: http://ssir.org.ro/.
SEMNATARI:
Membrii Societăţii de Studii Istorice din Romānia: Dorin Dobrincu, Bogdan Maleon, Florea Ioncioaia, Adrian Cioflāncă, Andrei Muraru, Ovidiu Buruiană, Leonidas Rados, Liviu Brătescu, Mihai Chiper, Arcadie Bodale, Cătălin Botoşineanu.
Gabriel Liiceanu (filosof, Bucureşti), Norman Manea (scriitor, New York), Dumitru Ţepeneag (scriitor, Paris), Ana Blandiana (poetă, Bucureşti), Romulus Rusan (scriitor, Bucureşti), Dan Petrescu (scriitor, Iaşi), Dan Lungu (scriitor, Iaşi), Caius Dobrescu (scriitor, prof. univ., Braşov), Ruxandra Cesereanu (scriitoare, Cluj), Doina Jela (scriitoare, Bucureşti), Ion Zubaşcu (scriitor, Bucureşti), Chris Tănăsescu (poet, prof. univ., Bucureşti), Radu Negrescu-Suţu (jurnalist, scriitor, Paris), Liviu Antonesei (scriitor, Iaşi), Nicolae Manolescu (critic literar, Bucureşti), Traian Ştef (scriitor, Oradea), Radu Ulmeanu (scriitor, editor, Satu Mare), Vasile Baghiu (scriitor, Piatra Neamţ), Şerban Foarţă (scriitor, Timişoara), Tania Radu (scriitoare, Bucureşti), Dan Sociu (scriitor, Bucureşti), Daniel Vighi (scriitor, Timişoara), Ioan Muslea (scriitor, Cluj), Virgil Diaconu (poet, Piteşti)
Nestor Ratesh (jurnalist pensionar, Bucureşti), Carmen Muşat (publicist, Bucureşti), Andreea Pora (jurnalist, Bucureşti), Ioan T. Morar (scriitor, jurnalist, Bucureşti), Dan Tapalagă (jurnalist, Bucureşti), Horaţiu Pepine (jurnalist, Bucureşti), Hannelore Baier (jurnalist, Sibiu), Toni Hriţac (jurnalist, Iaşi), Ovidiu Şimonca (jurnalist, Bucureşti), Emilia Chiscop (jurnalist, Iaşi), Alin Fumurescu (publicist, Bloomington, IN, SUA), Grigore L. Culian (editor, New York, SUA), Liviu Tofan (jurnalist, Bucureşti), Cristi Ţepeş (redactor tv, Bucureşti), Vera J.Luchian Patton (editor media, Los Angeles, CA-USA), Dwight Luchian-Patton (publisher, Los Angeles, CA-USA), Decebal Constantin Nicolae (jurnalist, Piteşti), Lucian George Rotaru (director sucursală radio, Constanţa)
Michael Shafir (prof. univ., Cluj), Vladimir Tismăneanu (prof. univ., Washington, D.C., SUA), Daniel Barbu (prof. univ., Bucureşti), Cristian Preda (prof. univ., deputat european, Bucureşti), Lucian-Dumitru Dīrdală (politolog, Iaşi), Raluca Grosescu (politolog, Bucureşti)
Sanda Golopenţia (prof. univ., Providence - Rhode Island, SUA), Constantin Eretescu (etnolog, Providence, Rhode Island, SUA), Katherine Verdery (prof. univ., New York, SUA), Gail Kligman (prof. univ., Los Angeles, SUA), Lavinia Stan (prof. univ. asociat, Antigonish – Nova Scotia, Canada), Smaranda Vultur (conf. univ., Timişoara), Monica Ciobanu (sociolog, Plattsburgh - New York, SUA), Viorel Rogoz (prof. univ., Baia Mare), Cristina-Rodica Poponete (sociolog, Tilburg, Olanda), Adrian Neculau (prof. univ., Iaşi)
Andrei Pippidi (istoric, Bucureşti), Mihnea Berindei (istoric, Paris), Leon Volovici (istoric, Ierusalim), Dennis Deletant (istoric, Londra), Andrei Oişteanu (cercetător, Bucureşti), Marius Oprea (istoric, Bucureşti), Stejărel Olaru (istoric, Bucureşti), Cristian Vasile (istoric, Bucureşti), Antal Lukacs (prof. univ., Bucureşti), Armand Goşu (istoric, Bucureşti), Cristian Luca (conf. univ., Galaţi), Felicia Waldman (istoric, Bucureşti), Alexandru Barnea (istoric, Bucureşti), Alexandru-Florin Platon (prof. univ., Iaşi), Florin Ţurcanu (istoric, Bucureşti), Lucian Nastasă-Kovacs (istoric, Cluj), Stefano Bottoni (istoric, Bologna, Italia), Cristina Petrescu (istoric, Bucureşti), Dragoş Petrescu (istoric, Bucureşti), Virgiliu Ţārău (istoric, Cluj), Ottmar Traşcă, (cercetător ştiinţific, Cluj), Mihail Neamţu (istoric al ideilor, Arad), Alina Pavelescu (istoric, Bucureşti), Igor Caşu (istoric, Chişinău), Ioana Boca (istoric, Bucureşti), Şerban Marin (medievist, Bucureşti), Germina Nagāţ (specialist CNSAS, Bucureşti), Flori Bălănescu (istoric, Bucureşti), Dinu Zamfirescu (istoric, Bucureşti), Andi Mihalache (istoric, Iaşi), Robert Fürtös (muzeograf, Sighet), Novak Zoltan (istoric, Tārgu Mureş), Cătălina Mihalache (istoric, Iaşi), Irina Nastasă (istoric, Cluj/München), Clara Mareş (cercetător, Bucureşti), Anca Şincan (istoric, Tārgu Mureş), Florin Cīntic (prof. univ., Iaşi), Mircea Munteanu (istoric, Washington, D.C., SUA), Gabriel Catalan (istoric, arhivist, Bucureşti), Frans Adriaen van Helsdingen (istoric, Leiden, Olanda), Daniel Nazare (istoric, Braşov), Dan-Tudor Ionescu (cercetător, Bucureşti), Constanţa Vintilă-Ghiţulescu (cercetător, Bucureşti), Şerban-Liviu Pavelescu (istoric, Bucureşti), Gina Pană (istoric, Bucureşti), Mircea Stănescu (istoric, Bucureşti), Liviu Pleşa (istoric, Bucureşti), Elisabeta Neagoe-Pleşa (istoric, Bucureşti), Iuliu Cracană (cercetător, Bucureşti), Mihaela Sitariu (doctorand, London-Ontario, Canada)
Adrian Poruciuc (prof. univ., Iaşi), Dorin Popa (prof. univ., Iaşi), Petru Ursache (prof. univ., Iaşi), Edit Szegedi (conf.univ., Cluj), Mircea Păduraru (prep. univ., Iaşi), Dănuţ Jemna (conf. univ., Iaşi)
Emil Bartoş (conf. univ., Timişoara), Lucian Turcescu (prof. univ. asociat, Montreal, Canada), Corneliu Constantineanu (conf. univ., Timişoara), Dănuţ Mănăstireanu (teolog, Iaşi), Marius David Cruceru (conf. univ., pastor, Oradea), Alexandru Nădăban (teolog, Arad), Emil Meştereagă (lect. univ., Bucureşti), Emanuel Conţac (asist. univ., Bucureşti), Vasilică Croitor (pastor, Medgidia), Cojocea Gabriel (licenţiat Teologie, Constanţa)
Radu Chiriţă (lect. univ., Cluj), Dragoş Marcu (avocat, Bucureşti), Eugenia Crāngariu (avocat, Bucureşti), Ion Beuca (jurist, Poienile de sub Munte, jud. Maramureş)
Alexandru Herlea (fost ministru, prof. univ., Montbéliard, Franţa), Ilie Popa (prof. univ., Piteşti), Nicolae Constantinescu (prof.dr., Bucureşti), Constantin Pătrăşcoiu (lect. univ., Craiova), Daniela Ştefania Drăgoi (dr. inginer, Braşov), Mihaela Horea (inginer IT, Cluj), George Onofrei (inginer, Galaţi), Aurel Vlad (inginer, New York), Virgil Ciucă (inginer, New York), Despina Vestea (inginer chimist, Bucureşti), Ioan Andone (inginer şi economist, Bacău), Emanuel Fedur (inginer, Sighetu Marmaţiei), Simion Barbu-Pārvu (inginer, Bucureşti)
Radu Filipescu (inginer, Bucureşti), Gabriel Andreescu (conf. univ. SNSPA, Bucureşti), Vera Cīmpeanu (consultant şi trainer ONG, Bucureşti), Cristian Pīrvulescu (politolog, Bucureşti), Lidia Gheorghiu Bradley (filolog si publicist, München), Ştefana Bianu (membră a Comitetului de onoare al IICCR, Paris), Smaranda Enache (filolog, Tārgu Mureş), Elek Szokoly (publicist, Tārgu Mureş), Neculai Popa (CMR, Los Angeles, CA-USA), Constantin Geangu (director, fost deţinut politic), Toma Kassovitz (supraveţuitor al Holocaustului, Piteşti)
Victor Rebengiuc (actor, Bucureşti), Marin Marian-Balaşa (muzicolog, Bucureşti), Anca Măniuţiu (conf. univ., Cluj), Mihai Măniuţiu (regizor, prof. univ., Cluj), Sorin Ilieşiu (regizor, scenarist, Bucureşti), Anca Similar (asist. univ., Cluj), Nick Sava (artist, Iaşi), Ioana Voicu-Arnăuţoiu (conf. univ., Bucureşti), Cornel Ţăranu (compozitor, Cluj), Maria Felicia Becker-Brindea (coregraf, Luxembourg), Alexandru Fronea (designer, Bucureşti)
Lidia Bodea (filolog, Bucureşti), Daniel-Sorin Farcaş (editor, Oradea), Mihaela Cartiş (corector, Bucureşti), Mihai Niţă (tehnoredactor, Brăila)
Carmen Gache (biolog, Iaşi), Dan L. Duşleag (medic, prof. univ., Bloomington, Indiana, SUA), Florentina Bocioc (psihoterapeut, Bucureşti), Viorel Ion Pīslaru (medic veterinar, Bucureşti), Lucia Duşleag (medic pensionar, Toronto, Canada), Adriana Panaitescu (medic, Iaşi), Daniela Nadaban (psiholog clinician, psihoterapeut, Arad)
Maria Mureşan (prof. univ., Bucureşti), Gheorghe Cāmpeanu (consultant financiar, Washington, D.C., SUA), Cezar Pesclevei (director vānzări, Gura Humorului), Horaţiu Călinescu (economist, Bucureşti), Theodor Nicola Fronea (management turism, Bucureşti)
Camelia Gavrilă (director liceu, Iaşi), Emil Moise (profesor, Buzău), Elena Ilie (profesor, Brăila), Valentin Teodorescu (profesor, Frankfurt am Main), Daniela Ţăranu (profesor, Cluj), Ghiuner Acmola (profesoară pensionară, Constanţa), Florin Chivoci (profesor, Piteşti), Ileana-Cătălina David (profesoară, Bucureşti), Genelica Enache (profesor , Codlea, jud. Braşov), Elena Cărunta (īnvăţătoare, Ocna Mureş, jud. Alba)
George Tudorie (doctorand in filosofie, Budapesta), Luca Vlad (student, Cluj-Napoca), Mihai Ciucanu (student, Bucureşti), Alin Cuc (masterand, Cluj-Napoca), Bogdan Emanuel Răduţ (student, Craiova), Darius Blaj (student, Sānmihaiu German, jud. Timiş), Nicolae Ciocan (student, Făgăraş şi Zurich, Elveţia)
Cătălin Vasile (cadru militar, Galaţi), Daniel Creţu (liber profesionist, Germania), Carmen Alexandrescu (inginer pensionar, Bucureşti), N. Popa (pensionar, Los Angeles), Constantin Chirilă (pensionar, Iaşi), Livius Butura (pensionar, New-York), Corneliu Constantinescu (pensionar, Benglen, Elveţia)
Stela Iusco (Satu Mare), Gabriela Mitru (Baia Mare), Georgeta Iusco (Dragomireşti, jud Maramureş), Gheorghe Neagu (Bucureşti), Ana Ciucan Ţuţuianu (Bucureşti), Lucian Toderaş, Ion Lazu, Lidia Lazu, Octav Popescu
marți, 19 ianuarie 2010
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)