joi, 24 ianuarie 2008

Ceausescu,o caricatura nationalist-comunista.UN DOCUMENTAR PENTRU TINERI SI NOSTALGICI de Andrei CRACIUN in EVENIMENTUL ZILEI

1968 - 1978 - 1988: cum s-a umflat cultul lui Ceausescu
24 Ianuarie 2008
Andrei Craciun

PRESA, CA UN PRES. Pe 26.01.68, nu era foarte rasfatat de mijloacele de propaganda. Dupa 20 de ani, aproape fiecare cuvant din „Scanteia" era despre „Carmaci".


Pe 26 ianuarie 2008, Nicolae Ceausescu, omul care a condus tara spre marginea prapastiei, ar fi implinit 90 de ani. EVZ continua astazi serialul dedicat acestei personalitati care inca dezbina societatea romaneasca. In ultimii ani, mai multe sondaje de opinie
l-au desemnat pe Nicolae Ceausescu deopotriva cel mai iubit si cel mai urat, cel mai bun si cel mai rau dintre liderii romanilor. Intr-o astfel de disputa radicala, nuantele par pierdute, desi, dupa cum arata un simplu periplu prin presa vremii, ceausismul din anii '60 e diferit de cel din anii '70 si cu totul altceva decat cel din anii '80.

Povestea ascensiunii unui taran semianalfabet si sarac la statutul de primul presedinte al Romaniei (functie detinuta din 1974 pana la moarte) poate fi citita cel mai bine in gazetele din epoca. „Scanteia" din 26 ianuarie 1968 ii dedica o pagina. Acelasi ziar, peste fix 20 de ani, avea toate cele opt pagini pline de omagii „fierbinti".

1989

Aniversare cu bilant

Lipsa „realizarilor" de ultima ora si telegramele de felicitare trimise, mai ales, din Somalia si Benin, au facut ca presa din 1989, ultimul an din viata dictatorului roman, sa fie, in ianuarie, incarcata de un bilant al intregii sale activitati.

„Romania libera" (26 ianuarie 1989) tragea linie: Ceausescu a dus „o vasta opera de indrumare a culturii"; a creat „o opera grandioasa: metroul bucurestean"; a contribuit la „o puternica afirmare a domeniilor industriale de varf", a dat „un nou destin Dambovitei"; a „creat magistralele albastre care schimba fata tarii" s.a.m.d. Fireste, niciun cuvant despre cealalta fata a dictaturii, nimic despre bisericile daramate, despre frigul din apartamente, despre lipsa alimentelor, nimic despre crimele regimului.  Pe 26 ianuarie 1990, ziarele nu au mai prezentat ode. Se implinea o luna si o zi de cand dictatorul fusese condamnat la moarte si executat.

CEAUSESCU - 50

„Un scump tovaras" printre altii


1968. Liderul comunist implinea 50 de ani. Inca foarte departe de puterea absoluta viitoare, tanarul secretar general era „serbat" relativ discret in „Scanteia". Principala publicatie scrisa a regimului, organ al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, „Scanteia" se deschidea cu o informare banala - „Tovarasul Nicolae Ceausescu a implinit 50 de ani" - care, la randul ei, deschidea o scrisoare de felicitare catre „scumpul tovaras" din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, Consiliului de Stat al Republicii si Consiliului de Ministri. Ceausescu inca nu facea singur totul, iar alti „camarazi", precum Maurer, prindeau si ei „trimitere" la prima pagina. 

Nu lipseau telegramele de felicitare adresate lui Ceausescu de „conducatorii altor state". Pe lista figurau lideri din „lumea buna" a relatiilor internationale. Desi nu avusese inca „momentul sau de glorie" din august 1968, cand a condamnat „de la balcon" invazia din Cehoslovacia atragandu-si respectul occidentalilor, Ceausescu era privit ca marea promisiune a „lagarului socialist" pentru ca aratase deschidere in relatiile cu Vestul (cu RFG, Israel, SUA). Asa ca diplomati importanti il curtau pentru a-l folosi ca intermediar in relatiile cu state altfel greu accesibile (China) si ii scriau „din inima".

Tinu scria despre India, un cetatean reclama partidul

„Scanteia" din '68 avea rubrica permanenta de „reclamatii si sesizari". Asa a fost posibil ca, in chiar ziua de nastere a secretarului general, cetateanul Traian Costea, de pe Buciumului, nr. 12, din Targu-Mures, sa ia la rost Partidul, pentru ca blocul in care se mutase recent nu avea caldura. Scrisoarea sa de protest se termina sugestiv si amenintator: „Va intreceti cu gluma, tovarasi!".

Pe pagina „de viata internationala", tanarul Dumitru Tinu, peste ani director la „Adevarul", isi expunea impresiile despre o minunata calatorie in India.

Si tot pe 26 ianuarie '68 s-a inaugurat, in Berceni, „o rulota mobila" care a inceput deservirea cu produse textile pentru marginea de sud a orasului. Viata nu insemna doar Ceausescu-Partidul-Romania. Era inca in alta parte. La Televiziune, programul nu cuprindea doar doua ore de ode desantate. Pe 26 ianuarie '68, de la 18.30 a fost programat filmul pentru copii „Globul de cristal".

Nici cei mari n-au avut o seara exclusiv tovaraseasca. De la 20.20 se puteau delecta cu varietati ale celebrului Gilbert Becaud. Teatrele si cinematografele propuneau filme bune. Pe 26 ianuarie '68, de la ora 20.00, la Nottara, spectatorii puteau viziona piesa „Cand luna e albastra". In zilele Revolutiei din '89, „Hartia va fi albastra" a fost un cod care te putea tine in viata. Sau nu.

In presa dintre martie '65 (anul in care Ceausescu a ajuns la putere) si iulie '71, de cand „cultul personalitatii" in stil nord-coreean devine, treptat, „politica de stat", „manifestarile" dedicate  aniversarii lui Nicolae Ceausescu nu durau decat o zi, cel mult doua. Un element a ramas neschimbat in intreaga retorica din epoca: numarul de ani impliniti de Ceausescu se sarbatorea obligatoriu „la pachet" cu cei de „activitate revolutionara" intreprinsa de acelasi tovaras. Mesajul: viata unui comunist adevarat trebuie sa se confunde cu focul sau „revolutionar".

CEAUSESCU - 60

Cina festiva alaturi de Ion Iliescu


1978. Zece ani dupa 1968, situatia era radical schimbata. Cu o zi inainte de aniversarea presedintelui, Academia „Stefan Gheorghiu", pepiniera de cadre instruite a Partidului, si-a facut datoria. Nicolae Ceausescu devenea doctor in stiinte economice si in stiinte politice. Doua piese dintr-un sirag de titluri, in goana nebuna dupa „recunoastere" a unui semidoct. N-a fost o misiune usoara pentru reporterul „Scanteii" care trebuia sa redea atmosfera „inflacarata" din „cadrul solemn".

Dincolo de limba de lemn, el trebuia sa diversifice tipul aplauzelor care-l slaveau pe Ceausescu pentru „exceptionala contributie la imbogatirea tezaurului gandirii". Astfel, bataile ritmice din palme au fost, pe rand: aplauze puternice, aplauze prelungite, aplauze vii, vii aplauze, aplauze indelungate, aplauze hotarate. La final, epuizat, autorul nesemnat al articolului s-a predat: „In sala s-a lasat o animatie de nedescris".

Aceleasi decoratii, acordate din nou

Imaginatia comunistilor era totusi limitata: tovarasului Nicolae Ceausescu i-au fost oferite titlul de onoare suprem „Erou al Republicii Socialiste Romania" si Ordinul „Victoria Socialismului". Pentru a doua oara. Si pentru ca alte distinctii mai inalte RSR nu avea, i le-au mai dat tot pe acestea!

Conform legislatiei atunci in vigoare, cel mai mare „beneficiu" pentru detinerea unor asemenea titluri era scutirea totala de impozit. Cultul personalitatii „Genialului conducator" arata si mai had pe covoarele trimise de fabricile de postav din tara sau pe busturile realizate de „renumiti artisti ai poporului". Parca in contradictie cu stradaniile oamenilor muncii, indiferent la ziua deosebita, la cinema „Flamura" a rulat toata ziua filmul „Mateias Gascanul".

Paunescu si Vadim, din dragoste de „Carmaci"

„Scanteia" din 26 ianuarie '78 e doar despre Ceausescu. Urarile tovarasesti incepusera insa cu mai bine de o saptamana inainte. De remarcat poezioara publicata sub semnatura lui Corneliu Vadim Tudor pe 20 ianuarie. Retinem nemuritoarele aspiratii ale acestuia din acel glorios ianuarie: „Fara de moarte este crezul nostru/decat orice pe lume ni-i mai sfant/el fi-va-ne indemn si calauza,/si far stralucitor si legamant".

Revista „Flacara" (pe atunci intr-un format mai mic - incepuse o scurta perioada de „tabloidizare" a presei ceausiste, pentru a se economisi hartie) nu putea lipsi din corul de osanale inchinat „Carmaciului". Grosul omagiilor a fost revarsat, fireste, de poetul Adrian Paunescu. De la inaltimea talentului sau, Paunescu ridica odele cele mai melodioase. 

La ceas aniversar, de la masa tovaraseasca data de secretarul-general Nicolae Ceausescu colegilor din inaltele structuri de „partid si stat", la Sala Palatului Republicii n-a absentat Ion Iliescu. Celor prezenti, Ceausescu le-a spus aceste vorbe: „Va adresez cele mai calde multumiri". In iunie '90, Ion Iliescu a reluat mesajul, mai departe, adresandu-l minerilor veniti sa planteze, cu bata, panselute in Piata Universitatii.

CEAUSESCU - 70

„Scanteia" - in opt pagini pline de elogii


1988. Ultima varsta „rotunda" pe care Nicolae Ceausescu a mai apucat sa o implineasca, 70 de ani, a fost omagiata ca niciodata. Presa a facut eforturi mari pentru a marca „asa cum se cuvine" momentul. „Scanteia" si „Scanteia tineretului" - organ al Comitetului Central al UTC - s-au dedicat in exclusivitate lui Ceausescu.

„Scanteia" chiar a sporit la opt numarul de pagini, desi in mod obisnuit ziarul avea doar sase pagini. „Scanteia tineretului" s-a concentrat pe vizita intreprinsa de Nicolae si Elena Ceausescu la mormantul parintilor „Carmaciului", in Scornicesti. A rezultat o alaturare de cuvinte pentru eternitate, din pacate nesemnata: „Cinstirea parintilor (...), intalnirea cu locuitorii comunei natale s-au constituit in momente de profunda semnificatie, ce vor ramane in constiinta oamenilor acestor locuri, a intregii natiuni".

In „Scanteia tineretului", omagiile nu durau pana in februarie, ca in publicatia-"mama". Pe 27 ianuarie, deja, Marina Almasan, viitoarea realizatoare de studiouri TV, facea un amplu reportaj despre peripetiile celulozei la Fabrica de Hartie din Busteni. 

Desi „savanta de renume mondial" si „exemplara tovarasa de munca si de viata", Elena Ceausescu, nascuta pe 7 ianuarie, n-a cunoscut niciodata aniversari ca ale sotului. Insa, mai ales in anii '80, era prezenta in 90a dintre propozitiile-oda scrise despre Ceausescu.



--
Ioan Victor DRAGAN
======================
ioan.victor.dragan@gmail.com
ioanvickdrag@yahoo.com
======================
WEB:http://infohydraulicsgoogle.blogspot.com/feeds/posts/default
=======================
TEL: 0722 651 890
WEB FAX  : 031 815 63 67
HOME TEL: 031 421 91 37
======================
R O M A N I A

miercuri, 23 ianuarie 2008

ROMANIA LIBERA IN COMA ? QUO VADIS ?




Andrei Bădin: În spatele uşilor închise


Hurezeanu demisionează de la România Liberă

Posted: 23 Jan 2008 04:33 AM CST


Emil Hurezeanu a demisionat vineri din funcţia de director editorial al cotidianului România Liberă dar decizia a anunțat-o oficial luni. Se pare că se va orienta spre trustul Realitatea-Cotidianul al lui SO Vântu. Scriam încă din septembrie despre plecarea lui Hurezeanu la trustul Vântului.
UPDATES:Informația a fost confirmată și de Iulian Comănescu și Cristian Suțu. Iulian anunță că este posibil ca Dan Cristian Turturică să plece și el. Direcția: Adevărul. El s-a mai aflat în negocieri cu Dinu Patriciu înainte ca Adrian Halpert și Laurențiu Ciocânzanu să preia Adevărul. Nu este clar pe care din cei doi îl va înlocui Turturică. Se pare că, totuși, pe Ciocânzeanu, redactorul șef.
You are subscribed to email updates from Andrei Bădin: În spatele uşilor închise
To stop receiving these emails, you may unsubscribe now.
Email Delivery powered by FeedBurner
Inbox too full? (feed) Subscribe to the feed version of Andrei Bădin: În spatele uşilor închise in a feed reader.
If you prefer to unsubscribe via postal mail, write to: Andrei Bădin: În spatele uşilor închise, c/o FeedBurner, 20 W Kinzie, 9th Floor, Chicago IL USA 60610


--
Ioan Victor DRAGAN
======================
ioan.victor.dragan@gmail.com
ioanvickdrag@yahoo.com
======================
WEB:http://infohydraulicsgoogle.blogspot.com/feeds/posts/default
=======================
TEL: 0722 651 890
WEB FAX  : 031 815 63 67
HOME TEL: 031 421 91 37
======================
R O M A N I A

Andrei Bădin: În spatele uşilor închise

Andrei Bădin: În spatele uşilor închise

Hurezeanu demisionează de la România Liberă

Posted: 23 Jan 2008 04:33 AM CST


Emil Hurezeanu a demisionat vineri din funcţia de director editorial al cotidianului România Liberă dar decizia a anunțat-o oficial luni. Se pare că se va orienta spre trustul Realitatea-Cotidianul al lui SO Vântu. Scriam încă din septembrie despre plecarea lui Hurezeanu la trustul Vântului.
UPDATES:Informația a fost confirmată și de Iulian Comănescu și Cristian Suțu. Iulian anunță că este posibil ca Dan Cristian Turturică să plece și el. Direcția: Adevărul. El s-a mai aflat în negocieri cu Dinu Patriciu înainte ca Adrian Halpert și Laurențiu Ciocânzanu să preia Adevărul. Nu este clar pe care din cei doi îl va înlocui Turturică. Se pare că, totuși, pe Ciocânzeanu, redactorul șef.

duminică, 20 ianuarie 2008

In Memoriam: ION RATIU (6 Jun 1917 - 17 Ian 2000)


Romani Online va invita sa ne aducem aminte de Ion Ratiu.




In Memoriam:
ION RATIU
(6 June 1917 17January 2000)

Lawyer, journalist, writer, politician, businessman and philanthropist, Ion Ratiu died eight years ago, on the 17thof January 2000.

Ion Ratiu was the most outspoken and consistent opponent of the communist dictatorship in Romania, and of Nicolae Ceausescu, whose regime he opposed for years as the democratically elected leader of the World Union of Free Romanians. Journalist, broadcaster and author, he was also a highly successful businessman in shipping and property. He returned to Romania in 1990, where he continued his political struggle against the remnants of the communist ruling class. Was elected Member of the Romanian Parliament for Cluj and then Arad (both in Transylvania), vice-president of the Chamber of Deputies (the Lower House of the Romanian Parliament), runner-up for the presidency of Romania, ambassador and negotiator for Romanias integration in NATOs structures.

Ion Ratiu was born in Turda, Transylvania, on the 6th of June 1917. After studying Law and joining the army, he joined Romanias Foreign Service in April 1940. He was sent to London as a chancellor at the Romanian Legation under Minister Viorel V. Tilea. Shortly afterwards, as a result of Romanias alignment with the Axis powers, the young Ratiu resigned his post and obtained political asylum in Britain. He then won a scholarship to study economics at St. Johns College, Cambridge. In 1945 Ion Ratiu married Elisabeth Pilkington in London.

In 1975, he decided to devote all his energy to the pursuit of a free Romania, and he played a key role in setting up the World Union of Free Romanians, which elected him president at its first congress in Geneva (1984).

After his return to Romania in 1990, Ion Ratiu was nominated the presidential candidate on behalf of the National Peasant Party-Christian Democrat (PNT-CD) in the first free elections after the fall of the communist regime. Although he became a member of the Romanian Parliament, and he was to serve his country well for many years, the failure to win the presidency was a grave disappointment. Even nowadays, on Romanian streets, Ion Ratiu is often referred to as the best president Romania never had.

After a short illness, Ion Ratiu died in London on the 17thof January 2000, surrounded by his family. In accordance with his wishes, he was buried in January 2000 in his home town of Turda. His funeral was attended by over 10,000 people.

// // // // // // // // // //
We present below fragments from an interview on Radio Free Europe, 19 May 1986. Ion Ratiu was answering the questions of Vlad Georgescu, Free Europes director at the time. In addition to his other views on Romanias situation and Soviet policies regarding it, Ion Ratiu explained what the World Union of Free Romanians stood for and what his vision for a future Romania was.

Immediately after the World Union of Free Romanians was established in 1984, we had the opportunity to act. Minister Gheorghe Oprea [n.n. from Ceausescus government] came to West Germany to perfect a commercial treaty. Our rapid intervention, appealing to all, from the German federal president to the Chancellor and the specialised ministers, was to point out that it would be a crime, from the Wests point of view, to accept food and other goods from Romania when considering that these goods are lacking or are rationed over there.

The interesting part was that we had an immediate response. And when Ceausescu came to visit Bonn, we organised a public demonstration. When the Danube-Black Sea Channel was opened, we pointed out all the facts about this gigantesque endeavour, including its original purpose [n.n. as gulag for political opponents]. Also, when Romania took part in the Los Angeles Olympics, we came again to explain the situation over in Romania. We had the chance to show that Romanians perform magnificently despite the hardships in their country. In other words, whenever we had an occasion to do so, we intervened.

In Ottawa, when the Helsinki treaties and agreements were verified last year [n.n. 1985], we brought about a petition to support the rights of 309 people from Romania we knew were persecuted. We always stand up for the Romanians who are persecuted by the government. This is our mission. We also liaise with the governments of the Free World, we take a stand in all important problems regarding Romania, and help individual Romanians. If we are able to act, we take action. [...]

A political man needs to try and foresee the future. Otherwise, he is not a politician. I would not dare to say more than what I wish would happen in the future, what I would like to see happening.

I see a free, independent country, in the sense of independence a country can have in the modern world. I would like to see a democratic country which would give all citizens equal rights, no matter what their nationality, ethnicity, social status or religion is. I would like to see a Christian country, and a country where social justice is put into practice.

Private property should be restored and re-established. Economic development should be related to the actual resources, to the countrys natural wealth this can give good results, since Romania has many resources. This is the way I foresee things.
// // // // // // // // // //

In 1979, Ion and Elisabeth Ratiu established The Ratiu Foundation in London. The main objective of the Foundation is to promote and support projects which further education and research in the culture and history of Romania and its people. Projects, undertaken in Romania, are encouraged in different subjects, such as patrimony, civil society, democracy, civilisation and environment protection. The Foundation maintains offices in London, Turda and Bucharest.
More details on www.ratiufamilyfoundation.com




Totalul afișărilor de pagină

Contor securisti si turnatori pe CNSAS

1