vineri, 13 martie 2009
joi, 12 martie 2009
Sorin Ionita (SAR): "Mult peste regulamentele europene, functionarul roman mai adauga o hartie si trei stampile"
miercuri, 11 martie 2009
HHHHUUUUUOOOOO! Ion Iliescu scos de sub urmarire penala in dosarul Mineriadei
HHHHHUUUUUUUUUUUUOOOOOOOOOOOO!
via Ziare.ro - si mai informat! on 11/03/09
Procurorii DIICOT l-au scos de sub umarire penala pe Ion Iliescu in dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. In acest dosar Ion Iliescu era cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii lor de subiminare a puterii de stat, acte de diversiune si comunicarea de informatii false. Tot in aceasta cauz...Împrumutul, un text de Dan Selaru pe "ROMANIA OBIECTIVA"
via România obiectivă by Dan Selaru on 10/03/09
Aici avem cam ce gândeşte Deutsche Bank despre evoluţia României.Produsul intern brut - GDP (miliarde USD) 194.2 (2008), 154.7 (2009), GDP per capita USD 9,105 (2008) 7,288 (2009), GDP creştere (reală) 8.0 (2008), 0.6 (2009). Socotelile sunt făcute la 4.4 RON un euro. Estimarea şomajului este de 4 procente în 2009 şi noi suntem deja la 5.3 procente deci situaţia este şi mai grea decât se estimează, plus că se bazează pe un an agricol bun şi aici nu ţine de clasa politică, trebuia de mult să irigăm şi să depăşim stadiul rugilor la Dumnezeu.
Că există o "grea moştenire" putem vedea aici, băieţii de la Oxford nu cred că au ceva sentimente de dragoste pentru Băsescu sau duşmănii cu Tăriceanu. Şi-l fac praf pe Tăriceanu ca şi pe restul clasei politice care a votat creşterea salariilor profesorilor.
Ce spunea Cristian Popa în noiembrie 2008, mahăr în BNR, că rezervele BNR acoperă 92.4 din datoria privată.
Şi de aici cred eu că se rupe firul. Nu cred că datoria privată, pe care o aminteşte şi Preşedintele Băsescu, acoperită în noiembrie 92,4, trebuie să ramburseze 24 de miliarde de euro în 2009, când rezerva BNR este de 29 de miliarde. Cred că este muuuult mai mare. Că s-au luat credite private direct de la băncile mamă şi de care s-a aflat de curând. Sau s-au neglijat până acum sau nu s-a ştiut de aceste credite (am aflat şi nişte zvonuri dintr-o bancă mare din România, dar sunt zvonuri).
Şi de aici drama BNR, nu poate scădea rata dobânzii că pleacă leul la vale dar trebuie să schimbe o grămadă de lei pe euro ca să se plătească datoriile private. Firmele din cauza reducerii exporturilor nu mai au acces direct la euro şi atunci trebuie să transforme leii de pe piaţa internă în euro. Iar credite de refinanţare în euro iau doar bolnavii la dobânzile astea.
Cercul e vicios şi chiar nu ştie nimeni cum o să meargă economia din zona euro de care depindem. Că investiţii şi banii căpşunarilor mai puţin.
N-am fost în stare să dezvoltăm un mecanism de obţinere a fondurilor UE şi acum ca să ţinem leul pe loc trebuie să luăm un împrumut. În ce condiţii? Dumnezeu cu mila. Sper să nu negocieze Boc. Şi dacă tu cititorule ar trebui să împrumuţi România nu ţi-ai dori să fie supravegheată de FMI ca să-ţi iei banii înapoi?
Situaţia e realmente complicată. Restul discursului şi emisiunii sunt demagogie şi răfuieli politice.
luni, 9 martie 2009
Condamnarea comunismului in europa Declaratia de la Praga
http://www.badin.ro/2009/03/condamnarea-comunismului-n-europa-declaraia-de-la-.html
07,March 2009 | |
Pentru condamnarea europeană a comunismului : adoptarea Declaraţiei de la Praga În urma întâlnirii din data de 27 februarie 2009, care a avut loc la sediul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, semnatarii acestui document au convenit să susţină activ adoptarea Declaraţiei de la Praga, din 3 iunie 2008, la nivelul Parlamentului European, precum şi necesitatea implicării active a României în procesul de condamnare a comunismului la nivel european. Iniţiatorii acestui demers îşi propun să sprijine adoptarea de măsuri concrete în vederea unei condamnări reale a crimelor şi a încălcării drepturilor fundamentale ale omului, săvârşite în timpul regimului comunist. În acest sens, subliniază necesitatea recunoaşterii crimelor comunismului drept crime impotriva umanităţii, adoptarea unei legislaţii corespunzătoare şi modul în care aceasta se pune în practică. Adoptarea Declaraţiei de la Praga la nivelul Parlamentului European va conduce la înfiinţarea unui Institut al Memoriei şi Conştiinţei Europene, care va funcţiona atât ca structură de cercetare, cât şi ca memorial al victimelor regimurilor dictatoriale din Europa. Adaptarea manualelor de istorie europeană, solicitată prin Declaraţia de la Praga, va permite copiilor să conştientizeze crimele comunismului, aşa cum au fost învăţaţi să conştientizeze crimele nazismului. Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să primiţi alăturat textul Declaraţiei de la Praga, cu modificările aduse de susţinătorii Declaraţiei din partea României. Lista susţinătorilor acestui demers rămâne deschisă: Dl. episcop László Tökés, membru al Parlamentului European Dl. Marius Oprea, preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România Dl. Ladislau Csendes, preşedinte al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Dl. Dinu Zamfirescu, preşedinte al Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc Dl. Radu Filipescu, preşedinte al Consiliului de administraţie al Grupului pentru Dialog Social Dl. Andrei Oişteanu, membru al Consiliului de administraţie al Grupului pentru Dialog Social Dl. Cristian Pîrvulescu, preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia Dl. Teodor Mărieş, preşedinte al Asociaţiei 21 Decembrie 1989 D-na Ana Blandiana, preşedinte fondator al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, preşedinte al Fundaţiei Academia Civică Dl. Romulus Rusan, director al Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului, vicepreşedinte al Fundaţiei Academia Civică Dl. Traian Orban, preşedinte al Memorialului Revoluţiei - Timişoara Sublinierile bolduite din Declaratia de la Praga sunt contribuția celor din România: CONDAMNAREA COMUNISMULUI ÎN EUROPADeclaratia de la Praga privind constiinta morala europeana si comunismul 3 iunie 2008, Praga, Senatul Parlamentului Republicii Cehe Avand in vedere viitorul demn si democratic al Europei noastre comune si tinand cont ca: - societatile care-si neglijeaza trecutul nu au viitor; - Europa nu va fi unita atata timp cat nu va fi capabila sa aiba o istorie comuna, sa recunoasca nazismul si comunismul ca pe o mostenire comuna si sa initieze o dezbatere corecta si completa asupra crimelor comise de toate regimurile totalitare in secolul trecut; - ideologia comunista este direct responsabila pentru crime impotriva umanitatii; - o constiinta mutilata de trecutul comunist reprezinta o povara apasatoare atat pentru viitorul Europei, cat si pentru copiii nostri; - diferitele perceptii ale trecutului comunist ar putea sa imparta inca Europa in "Vest" si "Est"; - integrarea europeana a venit ca un raspuns direct la razboaiele si violenta provocate de sistemele de tip totalitar de pe continent; - crimele impotriva umanitatii comise de regimurile comuniste de pe continent trebuie facute cunoscute tuturor europenilor, in aceeasi masura in care au fost dezvaluite crimele comise de regimurile naziste; - exista asemanari substantiale intre nazism si comunism in ceea ce priveste caracterul lor oribil, infricosator si crimele impotriva umanitatii; - crimele comunismului trebuie inca stabilite si judecate din punct de vedere legal, moral, politic si istoric; - crimele au fost justificate in numele teoriei luptei de clasa si a principiului dictaturii "proletariatului", folosind teroarea ca metoda de perpetuare a dictaturii; - ideologia comunista a fost folosita ca unealta in mainile ctitorilor de imperii din Europa si Asia pentru a-si atinge telurile expansioniste; - multi dintre cei care au comis crime in numele comunismului nu au fost adusi in fata justitiei, iar victimele acestora nu au fost recompensate; - punerea la dispozitie a unor informatii obiective si complete despre trecutul totalitar comunist, care sa duca la o mai buna intelegere a acestuia, este o conditie imperios necesara pentru o viitoare integrare reala a tuturor statelor europene; - o reconciliere finala a popoarelor Europei nu este posibila fara un efort sustinut de stabilire a adevarului si restaurare a memoriei; - trecutul comunist al Europei trebuie aprofundat atat in mediul academic, cat si in randul opiniei publice, iar generatiile viitoare ar trebui sa aiba acces la informatii privind comunismul; - mai exista doar cateva regimuri totalitare comuniste in diverse parti ale globului si, cu toate acestea, ele controleaza aproximativ o cincime din populatia mondiala, continuand sa comita crime si sa impuna un pret foarte mare asupra nivelului de trai al populatiei; - in multe tari, cu toate ca partidele comuniste nu mai sunt la putere, acestea nu s-au dezis inca public de crimele comise de regimul comunist si nici nu le-au condamnat; - Praga este unul dintre locurile care s-au aflat atat sub regimul nazist, cat si sub cel comunist; - considerand ca milioanele de victime ale comunismului, impreuna cu familiile lor, sunt indreptatite sa se bucure de dreptate, compasiune, intelegere si recunoastere pentru suferintele prin care au trecut, asa cum victimele nazismului au fost recunoscute din punct de vedere moral si politic, noi, participantii la conferinta de la Praga, intitulata Constiinta morala europeana si comunismul, avand in vedere: - Rezolutia Parlamentului European din 12 mai 2005, cu prilejul celei de-a 60-a aniversari de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial, pe 8 mai 1945, - Rezolutia 1841 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006, - Rezolutia Congresului al XVI-lea al Partidului Popular European din 5 februarie 2004, prin care se solicita infiintarea unui corp independent de experti care sa adune informatii in legatura cu incalcari ale drepturilor omului sub regimul comunist si crearea unui memorial al victimelor comunismului, - rezolutiile privind crimele comunismului adoptate de o serie de parlamente nationale, - experienta Comisiei pentru Adevar si Reconciliere din Africa de Sud, - experienta institutelor de memorie, a memorialelor şi a muzeelor din Polonia, Germania, Slovacia, Republica Ceha, Romania (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Centrul International de Studii asupra Comunismului, Memorialul Revolutiei - Timisoara), Statele Unite si a muzeelor din Lituania, Letonia si Estonia, Ungaria (Institutul Revolutiei din 1956, Casa Terorii), - presedintiile prezente si viitoare ale Uniunii Europene si a Consiliului Europei, - faptul ca in 2009 se vor implini 20 de ani de la prabusirea comunismului in Europa Centrala si de Est, precum si de la masacrul din Piata Tienanmen din Beijing, solicitam: 1) ajungerea la un consens in intreaga Europa, astfel incat cele doua regimuri totalitare, nazist si comunist, sa fie judecate dupa propriile "merite", distructive prin politicile lor, si anume: aplicarea sistematica a formelor extreme de teroare, suprimarea tuturor drepturilor civile si umane, declansarea unor razboaie extrem de agresive si exterminarea sau deportarea unor intregi natiuni sau grupuri de populatii, ca masura tipica propriei ideologii; ca atare, cele doua regimuri ar trebui considerate principalele dezastre cu care s-a confruntat omenirea in secolul XX; 2) recunoasterea faptului ca o mare parte dintre crimele comise in numele comunismului (prin aplicarea Conventiei asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii la care toate tarile comuniste au fost parte) ar trebui considerate crime impotriva umanitatii care sa reprezinte un semnal de alarma pentru generatiile viitoare, la fel cum crimele nazismului au fost recunoscute de Tribunalul de la Nürnberg; 3) formularea unei abordari comune privind crimele regimurilor totalitare, inter alia cele comuniste, si trezirea unei constiinte europene asupra crimelor comunismului, in scopul definirii unei atitudini comune privitor la de aceste crime; 4) introducerea unei legislatii care sa permita tribunalelor sa judece si sa condamne crimele comunismului si sa acorde compensatii victimelor acestora; 5) asigurarea principiului tratamentului egal si al nondiscriminarii pentru victimele tuturor regimurilor totalitare; 6) presiunea europeana si internationala pentru condamnarea efectiva a crimelor din trecut ale comunismului si pentru o lupta eficienta impotriva crimelor care au loc in prezent; 7) recunoasterea comunismului ca o etapa dezastruoasa a istoriei comune europene; 8) acceptarea responsabilitatii paneuropene pentru crimele comise de comunism; 9) stabilirea datei de 23 august - data semnarii pactului dintre Hitler si Stalin, cunoscut drept Pactul Ribbentrop-Molotov - ca zi comemorativa a victimelor regimurilor nazist si comunist, similara cu ziua de 24 ianuarie, prin care Europa comemoreaza victimele Holocaustului; 10) atitudini responsabile din partea parlamentelor nationale pentru recunoasterea crimelor comunismului drept crime impotriva umanitatii, prin adoptarea unei legislatii corespunzatoare si monitorizarea implementarii acestei legislatii, prin aplicarea Conventiei asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii la care toate tarile comuniste au fost parte; 11) organizarea unei dezbateri publice privind folosirea in mod eronat a simbolurilor comuniste in scop comercial si politic; 12) continuarea audierilor Comisiei Europene privind victimele regimurilor totalitare; 13) infiintarea, in tarile europene foste comuniste, a unor comisii alcatuite din experti independenti, la nivel national, cu scopul de a aduna informatii privind incalcari ale drepturilor omului sub regimurile comuniste, care sa colaboreze indeaproape cu o comisie de experti a Consiliului Europei; 14) asigurarea unui cadru legal international privind accesul gratuit si neconditionat la arhivele continand informatii despre crimele regimului comunist; 15) infiintarea unui Institut al Memoriei si Constiintei Europene care sa reprezinte atat: a) un institut european de cercetare pentru studierea totalitarismului, care sa dezvolte proiecte stiintifice si educationale si sa ofere sprijin in cooperarea institutelor nationale de cercetare specializate pe studiul experientei totalitarismului, cat si b) un muzeu/memorial paneuropean al victimelor tuturor regimurilor totalitare, cu scopul de a comemora aceste victime, dar si de a face cunoscute crimele comise de regimurile totalitare; 16) organizarea unei conferinte internationale avand ca tema crimele comise de regimurile totalitare, cu participarea reprezentantilor de guverne, parlamente, medii academice, dar si experti si ONG-uri, ale carei rezultate sa fie date publicitatii in intreaga lume; 17) adaptarea si revizuirea manualelor de istorie a Europei, astfel incat copiii sa invete despre crimele regimului comunist, asa cum au fost invatati sa constientizeze crimele nazismului; 18) organizarea, de catre toate statele europene, a unei dezbateri ample si aprofundate asupra istoriei si mostenirii comuniste; 19) comemorarea celei de-a 20-a aniversari de la caderea Zidului Berlinului, a masacrului din Piata Tienanmen si a Revoluţiei sangeroase din Romania, Decembrie 1989. Noi, participantii la conferinta de la Praga intitulata Constiinta morala europeana si comunismul, ne adresam tuturor cetatenilor Europei, tuturor institutiilor politice, inclusiv guvernelor nationale, parlamentelor, Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului Europei si celorlalte institutii relevante si ii chemam sa imbratiseze ideile si apelurile stipulate in aceasta Declaratie de la Praga si sa le puna in practica prin adoptarea unor politici corespunzatoare. Václav Havel (fost disident si presedinte al Cehoslovaciei/Cehiei), Joachim Gauck (fost comisar federal al Arhivelor STASI, Germania), Lee Edwards (presedinte, Fundatia Memorialului Victimelor Comunismului, SUA), Göran Lindblad (vicepresedinte al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, membru al Parlamentului, Suedia), Vytautas Landsbergis (membru al Parlamentului European, fost disident si presedinte al Lituaniei), Jana Hybášková (membru al Parlamentului European, Cehia), Christopher Beazley (membru al Parlamentului European, Marea Britanie), Tunne Kelam (membru al Parlamentului European, fost disident, Estonia), Jiří Liška (senator, vicepresedinte al Senatului, Parlamentul Ceh), Martin Mejstřík (senator, Parlamentul Ceh), Jaromír Štětina (senator, Parlamentul Ceh), Emanuelis Zingeris (membru al Parlamentului, Lituania, presedinte, Comisia internationala pentru evalurea crimelor regimurilor de ocupatie nazist si sovietic din Lituania), Tseten Samdup Chhoekyapa (reprezentantul lui Dalai Lama la Geneva, Tibet), Ivonka Survilla (presedinte in exil al Bielorusiei, Canada), Zianon Pazniak (presedinte al Frontului National Popular din Bielorusia, presedinte al Partidului Conservator Crestin Bielorus, SUA), Růžena Krásná (fost prizonier politic, politician, Cehia), Jiří Stránský (fost prizonier politic, scriitor, fost presedinte al PEN-Clubului Ceh), Václav Vaško (fost prizonier politic, diplomat, activist catolic, Cehia), Alexandr Podrabinek (fost disident si prizonier politic, jurnalist, Rusia), Pavel Žáček (director, Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare, Cehia), Miroslav Lehký (vicedirector, Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare, Cehia), Łukasz Kamiński (vicedirector, Institutul Memoriei Nationale, Polonia), Michael Kißener (profesor de istorie, Johann Gutenberg University, Mainz, Germania), Eduard Stehlík (istoric, vicedirector, Institutul de Istorie Militara, Cehia), Karel Straka (istoric, Institutul de Istorie Militara, Cehia), Jan Urban (jurnalist, Cehia), Jaroslav Hutka (fost disident, compozitor, Cehia), Lukáš Pachta (politolog si scriitor, Cehia), László Tökés, membru al Parlamentului European, Marius Oprea, presedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Ladislau Csendes, presedinte al Colegiului Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii, Romania, Radu Filipescu, presedinte al Consiliului de administratie al Grupului pentru Dialog Social, Romania, Andrei Oişteanu, membru al Consiliului de administratie al Grupului pentru Dialog Social, Romania, Dinu Zamfirescu, presedinte al Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc, Romania, Cristian Pîrvulescu, preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia, România, Teodor Mărieş, presedinte al Asociatiei 21 Decembrie 1989, Romania, Ana Blandiana, presedinte fondator al Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei, presedinte al Fundatiei Academia Civica, Romania, Romulus Rusan, director al Centrului International de Studii asupra Comunismului, vicepresedinte al Fundatiei Academia Civica, Romania, Traian Orban, presedinte al Memorialului Revolutiei – Timisoara, Romania | |
|
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)