"
Ma uit şi mă crucesc. Marile ştiri de la marile televiziuni naţionale de ştiri sînt marile (şi aceleaşi) verze pe care le fac, la grămadă, marele partide naţionale româneşti. E o bătaie de joc dusă deja în derizoriu. De mai bine de o oră, marea dezbatere naţională este dacă o să treacă sau nu moţiunea de cenzură, dacă or să voteze unii pedelişti moţiunea şi ce-or să facă udemeriştii, dacă au garanţii, dacă aia, dacă cealaltă.
M-am săturat pînă peste cap de aceeaşi placă de pe vremea cînd Ciorbea era marele premier al marii naţii autohtone, se reiau aceleaşi expresii care-mi provoacă o greaţă nespusă. “Măsurile de austeritate” m-au terminat, doar asta aud. În curînd, îl vom auzi pe Emil Boc spunînd că “trebuie să strîngem cureaua“. Da, şi “cheia e la tine“, pune mîna pe ea şi descuie puşcăriile, să-i închidem pentru totdeauna pe eternii dinozauri ai politicii româneşti, care nu fac nimic concret pentru ţară.
M-am săturat de aceleaşi contra-măsuri ale opoziţiei, care nu vine cu nici o soluţie concretă. Ah, pardon, “avem soluţii”, dar nu le ştim pe toate pe de rost, că doar noi sîntem oameni de afaceri şi biznisul nostru e mai important decît ţara şi mult mai important decît oamenii care au dat cu ştampila pe caricaturile noastre de partide.
M-am săturat de eternii traseişti politici, pesedişti transformaţi în pedelişti, de Mitri, Blagi, Boci, Berceni, Vlădeşti, Băseşti, Tăriceni, Geoane, Ilieşti şi Ponţi. M-am săturat de toţi, la grămadă, care-şi bat constant joc de toată lumea, fără nici o excepţie.
Boc a zis “să tăiem pensiile“, dar nici măcar unul din opoziţie n-a spus “ba să ne tăiem nouă lefurile şi toate celelalte cheltuieli pînă la sfîrşitul anului, ne deplasăm pe banii noştri, frate, că dacă poporul ne-a ajutat să furăm cu spor, să ajutăm şi noi poporul cînd e în groapă“. Ba mai bine hai să le mărim pensiile parlamentarilor şi să le mai dăm şi-un spor de votare în parlament de 200%, să-i motivăm să fure mai cu spor.
“Există soluţii, există soluţii!“, ţipă pesedistul, ţipă penelistul, toţi se laudă că au soluţii mai bune, dar unul nu spune care-s alea, ba comentează că ale celorlalţi sînt proaste, foarte proaste, exagerat de proaste, şi mai proaste decît cele mai proaste. Da, sînt proaste. Dar care sînt soluţiile voastre?
Aceeaşi placă sărită urlă încă din campania electorală, ca o moară hodorogită: “Ba noi sîntem mai cu moţ, românii e proşti că nu ne-a votat să furăm noi în locul celorlalţi, că noi ştim să furăm mai bine, doar avem o experienţă mai îndelungată“, dă-l dracului de faliment al statului, să dăm bugetarilor banu’ gros şi minimul pe economie la angajatul din privat, să mai dăm nişte contracte la firmele noastre de suflet, că oricum pornim tiparniţa de bani.
Reciproca e la fel de valabilă, căci indiferent cine-i la guvernare, va veni cu o serie de măsuri care va fi criticată de opoziţie. Şi, indiferent cine va fi opoziţia, va avea “soluţii concrete”, dar nu va şti să le enumere. C-aşa-i în politica românească. O mare batjocură naţională ridicată la rang de doctrină, indiferent de partid. Pot să spun, din nou, că mi-e greaţă?
_____________
Sursă foto.
© subiectiv.ro. Toate drepturile rezervate.
Marea batjocură naţională
Camera Deputatilor adoptă prezentul proiect de lege.
Art. 1. – În sensul prezentei legi, au făcut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist:
a) persoana care a ocupat functii politice de conducere retribuite de Partidul Comunist Român, denumit în continuare PCR, în aparatul central, regional, raional sau judetean, după caz, al Partidului Muncitoresc Român, denumit în continuare PMR, al PCR, al Uniunii Tineretului Comunist, denumită în continuare UTC, al Uniunii Tineretului Muncitoresc, denumită în continuare UTM, membrii si membrii supleanti ai Comitetului Central al PCR/Comitetului Central al UTC;
b) persoana care a detinut calitatea de membru al Consiliului de Stat sau al Consiliului de Ministri, precum si cei care au avut calitatea de ministru secretar de stat, prim – adjunct si adjunct al ministrilor si al secretarilor de stat;
c) persoana care a detinut functia de prim-secretar, secretar al Comitetului judetean de partid, presedinte, prim – vicepresedinte si vicepresedinte al consiliilor populare judetene, prim – secretar si secretar al comitetelor judetene ale UTC, precum si persoanele care au detinut calitatea de membru al Comisiei Centrale de Revizie sau al Colegiului Central de partid al Comitetului Central al PCR;
d) persoana care a exercitat functia de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste la nivel central, regional, raional sau judetean, după caz, precum si directorii de editură,redactorii–sefi, redactorii–sefi adjuncti si secretarii generali de redactie ai
institutiilor de presă ale PMR, PCR, UTM si UTC din România la nivel national, regional, raional sau judetean, după caz;
e) persoana care a ocupat o functie de conducere în învătământul de partid, organizat si finantat de PCR, PMR, UTM si UTC;
f) persoana care a făcut parte din structurile organelor de Securitate si a colaborat cu Securitatea, ca politie politică, constatată ca atare de către organele în drept, potrivit legii;
g) persoana care a exercitat functia de presedinte sau presedinte al unei sectii a Tribunalului Suprem, de procuror general sau procuror general adjunct în cadrul unitătilor de procuratură, precum si persoana care a îndeplinit functia de secretar de partid în oricare dintre instantele
judecătoresti;
h) persoana care a ocupat functia de comandant, inspector sef sau inspector sef adjunct, la nivel central sau judetean, după caz, în cadrul inspectoratelor de militie, comandantii, adjunctii si ofiterii anchetatori din centrele de detentie politică si lagărele de muncă fortată, secretarii de partid, precum si ofiterii politici din cadrul acestor institutii;
i) persoana care a detinut calitatea de sef al unei misiuni diplomatice sau consulare românesti din străinătate;
j) persoana care a activat în cadrul directiilor politice si de învătământ ideologic din cadrul Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne si Departamentului Securitătii Statului;
Art. 2. – Persoana care se află în vreuna dintre situatiile prevăzute la art. 1 nu poate candida si nu poate fi numită pe o perioadă de 5 ani consecutivi de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru următoarele demnităti si functii publice:
a) presedinte al României;
b) deputat, senator sau membru al Parlamentului European;
c) membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
d) primar;
e) presedinte al consiliului judetean, consilier judetean sau consilier în Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consilier municipal, orăsenesc, comunal sau de sector al municipiului Bucuresti;
f) consilier prezidential sau consilier de stat în cadrul Administratiei Prezidentiale;
g) secretar general, secretar general adjunct, sef de departament sau director general ori director în serviciile Senatului ori ale Camerei Deputatilor;
h) membru al Guvernului, consilier de stat, secretar de stat, subsecretar de stat sau functii asimilate acestora, secretar general, secretar general adjunct în cadrul ministerelor sau autoritătilor administrative autonome, membru al Consiliului de administratie al Societătii Române de Televiziune si al Societătii Române de Radiodifuziune, precum si membru al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii;
i) consilier de conturi al Curtii de Conturi sau judecător al Curtii Constitutionale;
j) presedinte sau presedinte de sectie al Consiliului Legislativ;
k) Avocat al Poporului sau adjunct al acestuia;
l) membru în Consiliul de administratie sau în conducerea executivă a Băncii Nationale a României sau a altor bănci de stat;
m) membru în adunarea generală a actionarilor sau în consiliul de administratie al regiilor nationale, companiilor nationale si societătilor comerciale cu capital de stat, ca reprezentant al intereselor statului român;
n) presedinte sau vicepresedinte al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, procurori generali, prim – adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, procurori generali adjuncti, procuror sef si procuror sef adjunct ai Directiei Nationale Anticoruptie,
prim – procurori;
o) persoanele asimilate personalului corpului diplomatic si consular, cu functii de conducere în cadrul acestuia;
p) inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, prim – adjunct al acestuia, comandant, sef al statului major si adjunct al acestuia, ai unitătilor Jandarmeriei Române, inspectori sefi si inspectori sefi adjuncti la nivel central si local;
q) sef al Statului Major General al Armatei, adjunct si sef de directie în cadrul Statului Major General;
r) directori si directori adjuncti ai Serviciului de Protectie si Pază, ai Serviciului de Telecomunicatii Speciale, ai Serviciului Român de Informatii si Serviciului de Informatii Externe;
s) sefii agentiilor sau institutiilor de stat la nivel national, dacă aceste functii au fost obtinute prin numire;
s,) nu pot activa în cadrul institutelor finantate de stat pentru studierea istoriei, cercetarea totalitarismului si a crimelor comunismului, precum si a Revolutiei din decembrie 1989;
t) membru în conducerea Agentiei Nationale de Integritate;
t,) membru al Comisiei Europene, membru al Curtii de Conturi Europene, membru al Curtii de Justitie a Uniunii Europene, membru al Tribunalului si tribunalelor specializate ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene, membru al Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Art. 3. –
(1) Persoana care îsi depune candidatura pentru una dintre functiile alese, prevăzute la art. 2, depune o declaratie olografă pe proprie răspundere, prin care precizează dacă s-a aflat într-una dintre situatiile prevăzute la art. 1.
(2) Declaratia pe proprie răspundere depusă de un candidat sau de o persoană aleasă într-una dintre functiile prevăzute la art. 2 este verificată la solicitarea Autoritătii Electorale Permanente. Aceasta din urmă solicită datele necesare Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii,
care în urma verificărilor efectuate întocmeste o notă de constatare. Actiunea în constatarea calitătii de persoană care a făcut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, ori contestatia împotriva notei de constatare, se solutionează de către Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti. Cererea se introduce în cel mult 5 zile de la aprobarea notei de contestare sau de la comunicarea acesteia. Instanta se pronuntă în termen de 5 zile, iar hotărârea acesteia poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile de la pronuntare, dacă părtile au fost prezente, sau în 3 zile de la comunicare. Hotărârea instantei, rămasă irevocabilă, se publică de îndată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. După rămânerea irevocabilă a hotărârii instantei de judecată prin care se constată calitatea de
persoană care a făcut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, mandatul persoanei alese sau numite încetează de drept. După rămânerea irevocabilă a hotărârii, după caz, Autoritatea Electorală Permanentă
sesizează, de îndată, parchetul de pe lângă judecătoria în a cărei rază teritorială îsi are domiciliu persoana respectivă.
(3) Pentru persoanele numite, sesizarea Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitătii, se realizează de către conducătorul autoritătii publice din care face parte persoana respectivă. Dispozitiile prevăzute de alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Art. 4. –
(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoana care exercită o functie sau o demnitate publică dintre cele prevăzute la art. 2 este obligată să depună la institutia la care îsi desfăsoară activitatea o declaratie olografă, pe proprie răspundere, prin care
să precizeze dacă s-a aflat într-una dintre situatiile prevăzute la art. 1.
(2) Persoana numită sau aleasă într-una dintre demnitătile prevăzute la art. 2 care din motive neîntemeiate nu a depus declaratia prevăzută la alin. (1) este demisă de drept sau, după caz, devine incompatibilă cu exercitarea functiei de demnitate publică, aleasă sau numită, la expirarea
termenului de 30 de zile.
Art. 5. – Prezenta lege nu se aplică persoanei care s-a aflat într-una dintre situatiile prevăzute la art. 1 înainte de a împlini vârsta de 18 ani.
Art. 6. –
(1) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2), persoana aleasă, aflată în vreuna dintre situatiile prevăzute în prezenta lege, îsi va continua mandatul până la expirarea acestuia.
(2) Exercitarea functiei pentru persoana numită aflată în una dintre situatiile prevăzute de prezenta lege încetează la 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) si (2), termenul de 5 ani începe să curgă de la expirarea mandatului sau de la încetarea exercitării
functiei.
Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputatilor în sedinta din 19 mai 2010, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
Roberta Alma Anastase
"
